Băncile trăiesc din credite (în mare parte), hiprmarketurile din texele de la raft şi adaos, iar Iaşul din Sf. Paraschiva (şi din studenţi, dar asta e o altă discuţie).
Pentru cine vine zilele acestea în dulcele târg al Ieşilor, experienţa va fi una de neuitat. Pentru cei care trăiesc în Iaşi, experienţa se repetă anual, iar gustul pe care aceasta îl lasă numai dulce nu e.
Străzi blocate, trotuare pline de corturi în care comercianţi mai mult sau mai puţin dubioşi îşi vând produse "autentic româneşti" made în China, trafic dat peste cap şi peste toate un aer de sărbătoare made in Romania.
Între 3 şi 18 octombrie 2009, Iaşul poate fi numit mai degrabă "oraşul kitch-ului" decât capitala culturala a Moldovei. Şi acest lucru se întâmplă sub înalt patronajul Mitropoliei Moldovei (biserica) şi a Primăriei (puterea executivă locală).
Şi ambele instituţii au de câştigat. Mitropolia, statutul de eternă deţinătoare a miracolelor pe acest pământ şi Primăria, de eternă deţinătoare a taxelor.
Astfel, religia sufletului de împleteşte cu religia banului, într-un dans vulgar, într-un oraş care, cu fiecare an ce trece nu o mai sărbătoreşte pe Sf. Parascheva ci pe sfântul kitch.
Pentru anul ăsta nu mai rămâne decât ploaia, care de astăzi a început să cadă în rafale, semn că cineva de acolo de sus suferă, aşa cum suferă şi cei de jos care au de înfruntat bătaia de joc care se cheamă "Sărbătorile Iaşului", şi care o au în centrul atenţiei pe Sf. Parascheva.
Voi ce credeţi? Cum aţi vedea o sărbătoare ca cea care se petrece în aceste zile în Iaşi?
Spor la analizat!
PS: Am să revin cu nişte imagini pentru că fac cam cât o mie de cuvinte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu