Ştire:
Neuroeconomia: criza financiara explicata cu ajutorul emotiilor, nu numai a ratiunii
Criza, afacerea Kerviel sau scandalul Madoff, teoriile economice traditionale nu sunt suficiente pentru a intelege dedesubturile sferei financiare, spun cercetatorii in neuroeconomie care incearca sa arate rolul emotiilor in comportamentul economic al indivizilor. Potrivit noilor teorii ale neuroeconomiei, in luarea unei decizii cat se poate de rationale, emotiile joaca un rol preponderent.
Sursa: http://www.hotnews.ro/
Nu ştiu câţi dintre voi aţi auzit de acest termen şi de cercetările din cadrul acestui nou domeniu de studiu (a apărut spre finele deceniului 9 a secolului trecut). Mie mi-a atras atenţia din motive evidente. Pentru studii legate de acest domeniu economistul Vernon Smith si psihologul Daniel Kahneman au câştigat premiul Nobel în anul 2002. Vă recomand documentarea cu privire la aceşti doi distinşi domni pentru a afla mai multe legate de munca lor.
În legătură cu acest termen, mă voi limita la a prezenta importanţa lui din perspectiva analizei cost-beneficiu. În cele ce urmează nu voi trata costurile şi beneficiile aduse de un anumit impact al crizei asupra unui sector, ci voi considera ştirea în sine ca un beneficiu adus de criză, pentru dezvoltarea noastră intelectuală. Dacă nu apăreau problemele de natură economică cu care ne confrumntăm, nu ştiu în ce măsură această ştire şi-ar fi făcut loc printre cele multe şi diverse pe care le citim zilnic.
În ABC-ul ACB am dat definiţia termenului de actualizare. Am să o reiau aici pentru a ne aduce aminte: în cazul ACB reprezintă procesul prin care o valoare (sumă) din viitor este "adusă" în prezent. Acest proces presupune înmulţirea valorii din viitor cu 1/(1+i)la puterea "t", unde i = rată de actualizare, t = viitorul, anul din care valoarea este "adusă" în prezent. Se porneşte de la premisa că 1 leu din prezent nu valorează la fel cu 1 leu din viitorul mai mult sau mai puţin îndepărtat.
Sub lumina experimentelor realizate pentru a susţine concluziile formulate de cei care studiază domeniul neuroeconomiei, 1 leu cheltuit mâine nu valorează cât 1 leu cheltuit acum. Teoria economică susţine actualizarea prin conceptul de valoare în timp a banilor, ceea ce înseamnă că banii de care dispunem acum valorează mai mult decât banii de care vom dispune într-un viitor mai puţin sau mai mult îndepărtat.
Teoria neuroeconomică susţine actualizarea din perspectiva termenului "willigness to win", adică disponibilitatea de a câştiga. Acest termen se poate defini astfel: care este câştigul minim pe care sunt dispus să îl accept în viitor, pentru a renunţa la un anumit câştig minim sigur din prezent. După cum sună şi definiţia această atitudine este strâns legată de aversiunea pentru risc.
Prin această abordare se lărgeşte aria de studiu a conceputului de actualizare, valoarea în timp a banilor fiind completată de aversiunea pentru risc a celui care îî deţine.
PS: Acest punct de vedere este unul propriu creionat în urma analizării rezultatelor unor experimente realizate de cercetătorii care studiază domeniul neuroeconomiei. Din acest punct de vedere vă provoc la o dezbatere cu privire la valoarea banilor, prezent vs. viitor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu