Am gasit pe youtube o serie de filmulete interesante pentru cei care vor să îşi exprime frustrările legate de economie, în limba engleză. Astazi voi posta unul dintre ele. Aşa parcă este mult mai simplu de ţinut minte.
Sper să vă folosească în vreo ocazie.
luni, 25 mai 2009
vineri, 22 mai 2009
ABC-ul ACB, episodul 3
F:
Factori (de conversie): reprezintă indici utilizaţi în analiza economică pentru a corecta distorsiunile create asupra preţurilor şi costurilor de către pieţele care funcţionează ineficient. În analiza financiară se evaluază costurile şi veniturile pe baza preţurilor de piaţă. Aceste preţuri sunt distorsionate din diferite motive (intervenţia statului în anumite sectoare de activitate, existenţa unui monopol pe anumite pieţe). Pentru a înlătura aceste distorsiuni şi a avea o imagine cât mai aproape de ideal se aplică factorii de conversie asupra preţurilor de piaţă, obţinându-se astfel aşa numitele preţuri contabile. Acestea se utilizează în analiza socio-economică.
Factori (de corecţie fiscală): reprezintă indici utilizaţi în analiza socio-economică pentru a elimina taxele indirecte şi contribuţiile cu caracter de transfer înglobate în preţurile de piaţă (TVA, contribuţii la asigurările sociale, subvenţiile). Există şi excepţii în ceea ce priveşte eliminarea taxelor indirecte şi acestea privesc taxele strâns legate de externalităţile produse de investiţie.
G:
Grup ţintă - explicat
H:
Hedonic (preţ): acest preţ se utilizează pentru a stabili valoarea externalităţilor aduse de un anumit proiect, în momentul în care aceste externalităţi sunt înglobate ca valoare în preţul unui anumit bun. Spre exemplu metoda preţului hedonic se utilizează în situaţia în care avem un proiect de amenajare peisagistică într-o zonă rezidenţială, pentru a stabili cu cât va creşte valoarea caselor din acea zonă datorită implementării acestui proiect. Externalitatea în acest caz este beneficiul din creşterea calităţii priveliştii. Determinarea acestui preţ este strâns legată de disponibilitatea de plată.
I:
Investiţie: Plasare de capitaluri în întreprinderi industriale, agricole, comerciale etc., cu scopul obţinerii de profituri; (concr.) capitalul plasat. 2. Alocare (de către stat) a unei sume şi a altor mijloace materiale pentru crearea de noi fonduri fixe, pentru lărgirea, reutilarea şi modernizarea celor existente; (concr.) suma alocată, fondurile alocate. [Var.: investiţiúne s.f.] – Din germ. Investion, rus. investiţiia.
Va urma....
Factori (de conversie): reprezintă indici utilizaţi în analiza economică pentru a corecta distorsiunile create asupra preţurilor şi costurilor de către pieţele care funcţionează ineficient. În analiza financiară se evaluază costurile şi veniturile pe baza preţurilor de piaţă. Aceste preţuri sunt distorsionate din diferite motive (intervenţia statului în anumite sectoare de activitate, existenţa unui monopol pe anumite pieţe). Pentru a înlătura aceste distorsiuni şi a avea o imagine cât mai aproape de ideal se aplică factorii de conversie asupra preţurilor de piaţă, obţinându-se astfel aşa numitele preţuri contabile. Acestea se utilizează în analiza socio-economică.
Factori (de corecţie fiscală): reprezintă indici utilizaţi în analiza socio-economică pentru a elimina taxele indirecte şi contribuţiile cu caracter de transfer înglobate în preţurile de piaţă (TVA, contribuţii la asigurările sociale, subvenţiile). Există şi excepţii în ceea ce priveşte eliminarea taxelor indirecte şi acestea privesc taxele strâns legate de externalităţile produse de investiţie.
G:
Grup ţintă - explicat
H:
Hedonic (preţ): acest preţ se utilizează pentru a stabili valoarea externalităţilor aduse de un anumit proiect, în momentul în care aceste externalităţi sunt înglobate ca valoare în preţul unui anumit bun. Spre exemplu metoda preţului hedonic se utilizează în situaţia în care avem un proiect de amenajare peisagistică într-o zonă rezidenţială, pentru a stabili cu cât va creşte valoarea caselor din acea zonă datorită implementării acestui proiect. Externalitatea în acest caz este beneficiul din creşterea calităţii priveliştii. Determinarea acestui preţ este strâns legată de disponibilitatea de plată.
I:
Investiţie: Plasare de capitaluri în întreprinderi industriale, agricole, comerciale etc., cu scopul obţinerii de profituri; (concr.) capitalul plasat. 2. Alocare (de către stat) a unei sume şi a altor mijloace materiale pentru crearea de noi fonduri fixe, pentru lărgirea, reutilarea şi modernizarea celor existente; (concr.) suma alocată, fondurile alocate. [Var.: investiţiúne s.f.] – Din germ. Investion, rus. investiţiia.
Va urma....
joi, 21 mai 2009
Criza economica...un ocean plin de Aisberguri
In urma unui comentariu pe care l-am primit ieri în care mi se atrage atenţia că nu mi-am respectat promisiunea de a comenta utilitatea cărţii Aisbergul nostru se topeşte în contextul actual, creat de criza economică, revin cu un nou post puţin mai practic şi mai puţin generalist.
Este evident faptul că orice perioadă de recesiune, oricât de puternică ar fi aceasta reprezintă o perioadă de schimbări. Este şi normal.
Conform ciclului economic, o perioadă de creştere economică este inevitabil urmată de una de declin. Cu cât creşterea este mai bruscă şi mai puternică, cu atât şi declinul va fi mai dur şi mai neaşteptat. Acest ciclu economic se răsfrânge şi asupra psihologiei umane. Într-un fel reacţionează o persoană în perioada de boom şi altfel în perioada de recesiune. Şi asta din cauza instinctului de autoconservare.
Reflectaţi puţin asupra comportamentului vostru de acum un an şi comparaţi-l cu cel de acum. Deciziile pe care le-aţi luat acum un an în legatură cu achiziţia unei case, investiţii în electonice şi alte bunuri de folosinţă îndelungată se mai pliază pe ce gândiţi acum? Dacă da înseamnă că nu simţiţi recesiunea sau aveţi o rudă care v-a lăsat vreo moştenire consistentă între timp, sau aţi câştigat la loto.
În perioade de recesiune omul meditează mai mult. Analizează mai mult şi încearcă să descopere breşele din "stilul lui de viaţă", adică pentru cei care au citit cartea despre care vorbeam ieri, rolul Pinguinului Fred este mai des întâlnit în acestă perioadă.
Odată ce ajunge la anumite concluzii doreşte să le comunice şi să găsească un punct de sprijin pentru a demara procesul de schimbare. Partenerul de viaţă, prietenul cel mai bun, şeful riguros, unul din părinţi, joacă în acest caz rolul Pinguinului Alice.
În cartea cu pricina mai apare Pinguinul Şef, Pinguinul Buddy şi Pinguinul Jordan. Fiecare întruchipează o anumită tipologie pentru persoanele care fac parte dintr-o echipă care implementează schimbarea sau roluri, pe care şi 2 persoane le pot juca simultan în procesul de schimbare. (Mi-e greu să cred că dacă doriţi să vă schimbaţi culoarea pereţilor din casă o să căutaţi o echipă de 5 persoane: şefu de echipă, persoana responsabilă de culori, persoana care să convingă viitori musafiri de ce culoare frumoasă aţi dat pe pereţii, persoana expertă în chimia culorilor, şi persoana responsabilă cu determinarea gradului de uzură a vopselei actuale). Unii mai meticuloşi aşa fac.
Dar să revenim la recesiune. Schimbările sunt peste tot, atât în exteriorul, în spaţiul de care suntem înconjuraţi, cât şi în interiorul nostru. Important este să ne identificăm priorităţile în schimbare pentru a evita risipa de resurse şi persoanele potrivite să le avem alături în această perioadă, respectiv rolurile pe care suntem în stare să le "jucăm".
În rest numai de bine.
PS: Aştept în continuare comentarii. Chiar mă interesează opinia voastră. Îmi dă aripi.
Este evident faptul că orice perioadă de recesiune, oricât de puternică ar fi aceasta reprezintă o perioadă de schimbări. Este şi normal.
Conform ciclului economic, o perioadă de creştere economică este inevitabil urmată de una de declin. Cu cât creşterea este mai bruscă şi mai puternică, cu atât şi declinul va fi mai dur şi mai neaşteptat. Acest ciclu economic se răsfrânge şi asupra psihologiei umane. Într-un fel reacţionează o persoană în perioada de boom şi altfel în perioada de recesiune. Şi asta din cauza instinctului de autoconservare.
Reflectaţi puţin asupra comportamentului vostru de acum un an şi comparaţi-l cu cel de acum. Deciziile pe care le-aţi luat acum un an în legatură cu achiziţia unei case, investiţii în electonice şi alte bunuri de folosinţă îndelungată se mai pliază pe ce gândiţi acum? Dacă da înseamnă că nu simţiţi recesiunea sau aveţi o rudă care v-a lăsat vreo moştenire consistentă între timp, sau aţi câştigat la loto.
În perioade de recesiune omul meditează mai mult. Analizează mai mult şi încearcă să descopere breşele din "stilul lui de viaţă", adică pentru cei care au citit cartea despre care vorbeam ieri, rolul Pinguinului Fred este mai des întâlnit în acestă perioadă.
Odată ce ajunge la anumite concluzii doreşte să le comunice şi să găsească un punct de sprijin pentru a demara procesul de schimbare. Partenerul de viaţă, prietenul cel mai bun, şeful riguros, unul din părinţi, joacă în acest caz rolul Pinguinului Alice.
În cartea cu pricina mai apare Pinguinul Şef, Pinguinul Buddy şi Pinguinul Jordan. Fiecare întruchipează o anumită tipologie pentru persoanele care fac parte dintr-o echipă care implementează schimbarea sau roluri, pe care şi 2 persoane le pot juca simultan în procesul de schimbare. (Mi-e greu să cred că dacă doriţi să vă schimbaţi culoarea pereţilor din casă o să căutaţi o echipă de 5 persoane: şefu de echipă, persoana responsabilă de culori, persoana care să convingă viitori musafiri de ce culoare frumoasă aţi dat pe pereţii, persoana expertă în chimia culorilor, şi persoana responsabilă cu determinarea gradului de uzură a vopselei actuale). Unii mai meticuloşi aşa fac.
Dar să revenim la recesiune. Schimbările sunt peste tot, atât în exteriorul, în spaţiul de care suntem înconjuraţi, cât şi în interiorul nostru. Important este să ne identificăm priorităţile în schimbare pentru a evita risipa de resurse şi persoanele potrivite să le avem alături în această perioadă, respectiv rolurile pe care suntem în stare să le "jucăm".
În rest numai de bine.
PS: Aştept în continuare comentarii. Chiar mă interesează opinia voastră. Îmi dă aripi.
miercuri, 20 mai 2009
Aisbergul nostru se topeşte
Sau managementul schimbării dintr-o altă perspectivă.
V-am promis că o să revin cu un post în care să povestesc despre ce este vorba în cartea lui John Kotter, scrisă în colaborare cu Holger Rathgeber.
Până să pun mâna pe carte nu ştiam că John Kotter este o somitate în materie de management al schimbării, cărţile lui "Leading Change" şi "The Heart of Change" fiind considerate cărţile de căpătâi în acest domeniu. Pentru cei care doresc să aprofundeze mai bine schimbarea şi cum se manageriază aceasta vă invit să citiţi aceste două cărţi. Şi cei pe care ar trebui să îi intereseze nu sunt numai managerii de companii sau în general persoanele care se află în managementul superior al firmelor ci şi pe fiecare dintre noi ceilalţi, pentru că cel puţin odată în viaţă avem parte de o schimbare majoră. E posibil ca mulţi dintre cei ce citesc acest post să fi trecut prin aşa ceva.
Acum, revenind la cartea pe care am terminat-o de citit în mai puţin de 3 ore (merge pe principiul că esenţele tari se ţin în sticluţe mici), aceasta compilează într-o manieră foarte la îndemână atât unui copil de 7 ani cât şi unui anult de 70, conceptele pe care Kotter le dezvoltă în cele două cărţi ale lui pe care le-am amintit anterior. Şi o face într-o manieră surprinzătoare, pentru o persoană care activează în domeniul economic şi care este şi profesor la o Universitate de prestigiu....prin intermediul unei fabule.
Nu am de gând să fac un rezumat al cărţii prin acest post. Ceea ce am de gând este să vă spun ce am înţeles eu din ea, punctual:
A. Aisberg - cred că mai bine spuneau Gheţar, că nu prea am auzit pinguini să trăiască pe un aisberg, însă indiferent de denumire, în contextul managementului schimbării, acesta simbolizează: convingerile personale, compania în care lucrăm, o strategie de afaceri, familia, prietenii, viaţa, etc.
E. Echipa - pentru a reuşi în demersurile de a implementa o schimbare este nevoie de o echipă "multidisciplinară". De unul singur, efortul este imens şi de foarte multe ori se termină cu un eşec, mai ales dacă nu ai putere de decizie şi nici un anumit statut (însă chiar şi aceste două "calităţi" nu sunt suficiente). Este important ca odată ce ai identificat problemele care impun schimbarea să îţi formezi, sau să atragi parteneri de încredere cu care "să muţi munţii din loc". Numărul magic de persoane care formază echipa este 5. Pentru a vă stârni curiozitatea în legătură cu cartea am să dau şi denumirea tipologiilor identificate de Kotter şi care trebuie să facă parte dintr-o echipă: Pinguinul Şef, Pinguinul practic, Pinguinul carismatic, Pinguinul creativ, Pinguinul profesor.
I. Ingeniozitatea - este bine dacă avem la dispoziţie aşa numitele "poveşti de succes" însă de cele mai multe ori nu le avem. Nici o famile nu seamană cu alta, nici o firma nu seamănă cu firmele concurente, că dacă ar semăna nu am mai avea ce culege, nici o persoană nu seamănă cu restul. Sunt întradevăr situaţii în care reţeta aplicată aşa cum este dată îşi poate dovedi eficacitatea însă acelea sunt excepţii care întăresc regula. În majoritatea cazurilor în care vorbim de schimbare, întâlnim şi cuvântele ingeniozitate, creativitate şi inovaţie.
O. Obiectiv - un cuvânt foarte des folosit în lumea afacerilor şi la auzul căruia mulţi încep să caşte. Inclusiv o parte din pinguinii din fabulă. Acest cuvânt defineşte cel mai bine scheletul procesului de schimbare. Fără o viziune clară transpusă în obiective de toţi înţelese, 90% din procesul de schimbare este ratat.
U. Uitarea - fără ea cu toţii am înnebuni. Este modul prin care creierul se portejează, este supapa prin care informaţiile noi şi relevante îşi găsesc locul printre conexiunile neuronale. Pentru om este extraordinară însă pentru procesul de schimbare şi mai ales pentru un întreg sistem al schimbării este principalul duşman. Cei angrenaţi în schimbare nu trebuie să uite pentru ce fac acea schimbare, de ce ei sunt cei implicaţi, şi după ce etapele schimbării s-au succedat nu trebuie să uite succesele pe care le-au înregistrat. Aşa se nasc legendele şi eroii.
Acestea sunt vocalele din alfabetul schimbării. Consoanele se găsesc în cărţile de specialitate şi pe site-uri de internet. Vă recomand să vă documentaţi, pentru că fiecare dintre voi cei care citiţi aceste rânduri: veţi avea un copil, vă veţi căsătoriţi, vă veţi cumpăra o casă, veţi face un pas înainte sau înapoi, care pe lângă semnificaţii de ordin financiar, sentimental sau raţional, semnifică o schimbare în cursul vieţii.
PS: Pentru cei care nu îşi pot ţine respiraţia prea mult timp în marea de informaţii legate de managementul schimbării vă recomand cu căldură cartea Aisbergul nostru de topeşte.
V-am promis că o să revin cu un post în care să povestesc despre ce este vorba în cartea lui John Kotter, scrisă în colaborare cu Holger Rathgeber.
Până să pun mâna pe carte nu ştiam că John Kotter este o somitate în materie de management al schimbării, cărţile lui "Leading Change" şi "The Heart of Change" fiind considerate cărţile de căpătâi în acest domeniu. Pentru cei care doresc să aprofundeze mai bine schimbarea şi cum se manageriază aceasta vă invit să citiţi aceste două cărţi. Şi cei pe care ar trebui să îi intereseze nu sunt numai managerii de companii sau în general persoanele care se află în managementul superior al firmelor ci şi pe fiecare dintre noi ceilalţi, pentru că cel puţin odată în viaţă avem parte de o schimbare majoră. E posibil ca mulţi dintre cei ce citesc acest post să fi trecut prin aşa ceva.
Acum, revenind la cartea pe care am terminat-o de citit în mai puţin de 3 ore (merge pe principiul că esenţele tari se ţin în sticluţe mici), aceasta compilează într-o manieră foarte la îndemână atât unui copil de 7 ani cât şi unui anult de 70, conceptele pe care Kotter le dezvoltă în cele două cărţi ale lui pe care le-am amintit anterior. Şi o face într-o manieră surprinzătoare, pentru o persoană care activează în domeniul economic şi care este şi profesor la o Universitate de prestigiu....prin intermediul unei fabule.
Nu am de gând să fac un rezumat al cărţii prin acest post. Ceea ce am de gând este să vă spun ce am înţeles eu din ea, punctual:
A. Aisberg - cred că mai bine spuneau Gheţar, că nu prea am auzit pinguini să trăiască pe un aisberg, însă indiferent de denumire, în contextul managementului schimbării, acesta simbolizează: convingerile personale, compania în care lucrăm, o strategie de afaceri, familia, prietenii, viaţa, etc.
E. Echipa - pentru a reuşi în demersurile de a implementa o schimbare este nevoie de o echipă "multidisciplinară". De unul singur, efortul este imens şi de foarte multe ori se termină cu un eşec, mai ales dacă nu ai putere de decizie şi nici un anumit statut (însă chiar şi aceste două "calităţi" nu sunt suficiente). Este important ca odată ce ai identificat problemele care impun schimbarea să îţi formezi, sau să atragi parteneri de încredere cu care "să muţi munţii din loc". Numărul magic de persoane care formază echipa este 5. Pentru a vă stârni curiozitatea în legătură cu cartea am să dau şi denumirea tipologiilor identificate de Kotter şi care trebuie să facă parte dintr-o echipă: Pinguinul Şef, Pinguinul practic, Pinguinul carismatic, Pinguinul creativ, Pinguinul profesor.
I. Ingeniozitatea - este bine dacă avem la dispoziţie aşa numitele "poveşti de succes" însă de cele mai multe ori nu le avem. Nici o famile nu seamană cu alta, nici o firma nu seamănă cu firmele concurente, că dacă ar semăna nu am mai avea ce culege, nici o persoană nu seamănă cu restul. Sunt întradevăr situaţii în care reţeta aplicată aşa cum este dată îşi poate dovedi eficacitatea însă acelea sunt excepţii care întăresc regula. În majoritatea cazurilor în care vorbim de schimbare, întâlnim şi cuvântele ingeniozitate, creativitate şi inovaţie.
O. Obiectiv - un cuvânt foarte des folosit în lumea afacerilor şi la auzul căruia mulţi încep să caşte. Inclusiv o parte din pinguinii din fabulă. Acest cuvânt defineşte cel mai bine scheletul procesului de schimbare. Fără o viziune clară transpusă în obiective de toţi înţelese, 90% din procesul de schimbare este ratat.
U. Uitarea - fără ea cu toţii am înnebuni. Este modul prin care creierul se portejează, este supapa prin care informaţiile noi şi relevante îşi găsesc locul printre conexiunile neuronale. Pentru om este extraordinară însă pentru procesul de schimbare şi mai ales pentru un întreg sistem al schimbării este principalul duşman. Cei angrenaţi în schimbare nu trebuie să uite pentru ce fac acea schimbare, de ce ei sunt cei implicaţi, şi după ce etapele schimbării s-au succedat nu trebuie să uite succesele pe care le-au înregistrat. Aşa se nasc legendele şi eroii.
Acestea sunt vocalele din alfabetul schimbării. Consoanele se găsesc în cărţile de specialitate şi pe site-uri de internet. Vă recomand să vă documentaţi, pentru că fiecare dintre voi cei care citiţi aceste rânduri: veţi avea un copil, vă veţi căsătoriţi, vă veţi cumpăra o casă, veţi face un pas înainte sau înapoi, care pe lângă semnificaţii de ordin financiar, sentimental sau raţional, semnifică o schimbare în cursul vieţii.
PS: Pentru cei care nu îşi pot ţine respiraţia prea mult timp în marea de informaţii legate de managementul schimbării vă recomand cu căldură cartea Aisbergul nostru de topeşte.
luni, 18 mai 2009
Analiza cost - beneficiu a crizei.... economice
Episodul 2 - Creierul
Ştire:
Neuroeconomia: criza financiara explicata cu ajutorul emotiilor, nu numai a ratiunii
Criza, afacerea Kerviel sau scandalul Madoff, teoriile economice traditionale nu sunt suficiente pentru a intelege dedesubturile sferei financiare, spun cercetatorii in neuroeconomie care incearca sa arate rolul emotiilor in comportamentul economic al indivizilor. Potrivit noilor teorii ale neuroeconomiei, in luarea unei decizii cat se poate de rationale, emotiile joaca un rol preponderent.
Sursa: http://www.hotnews.ro/
Nu ştiu câţi dintre voi aţi auzit de acest termen şi de cercetările din cadrul acestui nou domeniu de studiu (a apărut spre finele deceniului 9 a secolului trecut). Mie mi-a atras atenţia din motive evidente. Pentru studii legate de acest domeniu economistul Vernon Smith si psihologul Daniel Kahneman au câştigat premiul Nobel în anul 2002. Vă recomand documentarea cu privire la aceşti doi distinşi domni pentru a afla mai multe legate de munca lor.
În legătură cu acest termen, mă voi limita la a prezenta importanţa lui din perspectiva analizei cost-beneficiu. În cele ce urmează nu voi trata costurile şi beneficiile aduse de un anumit impact al crizei asupra unui sector, ci voi considera ştirea în sine ca un beneficiu adus de criză, pentru dezvoltarea noastră intelectuală. Dacă nu apăreau problemele de natură economică cu care ne confrumntăm, nu ştiu în ce măsură această ştire şi-ar fi făcut loc printre cele multe şi diverse pe care le citim zilnic.
Ştire:
Neuroeconomia: criza financiara explicata cu ajutorul emotiilor, nu numai a ratiunii
Criza, afacerea Kerviel sau scandalul Madoff, teoriile economice traditionale nu sunt suficiente pentru a intelege dedesubturile sferei financiare, spun cercetatorii in neuroeconomie care incearca sa arate rolul emotiilor in comportamentul economic al indivizilor. Potrivit noilor teorii ale neuroeconomiei, in luarea unei decizii cat se poate de rationale, emotiile joaca un rol preponderent.
Sursa: http://www.hotnews.ro/
Nu ştiu câţi dintre voi aţi auzit de acest termen şi de cercetările din cadrul acestui nou domeniu de studiu (a apărut spre finele deceniului 9 a secolului trecut). Mie mi-a atras atenţia din motive evidente. Pentru studii legate de acest domeniu economistul Vernon Smith si psihologul Daniel Kahneman au câştigat premiul Nobel în anul 2002. Vă recomand documentarea cu privire la aceşti doi distinşi domni pentru a afla mai multe legate de munca lor.
În legătură cu acest termen, mă voi limita la a prezenta importanţa lui din perspectiva analizei cost-beneficiu. În cele ce urmează nu voi trata costurile şi beneficiile aduse de un anumit impact al crizei asupra unui sector, ci voi considera ştirea în sine ca un beneficiu adus de criză, pentru dezvoltarea noastră intelectuală. Dacă nu apăreau problemele de natură economică cu care ne confrumntăm, nu ştiu în ce măsură această ştire şi-ar fi făcut loc printre cele multe şi diverse pe care le citim zilnic.
În ABC-ul ACB am dat definiţia termenului de actualizare. Am să o reiau aici pentru a ne aduce aminte: în cazul ACB reprezintă procesul prin care o valoare (sumă) din viitor este "adusă" în prezent. Acest proces presupune înmulţirea valorii din viitor cu 1/(1+i)la puterea "t", unde i = rată de actualizare, t = viitorul, anul din care valoarea este "adusă" în prezent. Se porneşte de la premisa că 1 leu din prezent nu valorează la fel cu 1 leu din viitorul mai mult sau mai puţin îndepărtat.
Sub lumina experimentelor realizate pentru a susţine concluziile formulate de cei care studiază domeniul neuroeconomiei, 1 leu cheltuit mâine nu valorează cât 1 leu cheltuit acum. Teoria economică susţine actualizarea prin conceptul de valoare în timp a banilor, ceea ce înseamnă că banii de care dispunem acum valorează mai mult decât banii de care vom dispune într-un viitor mai puţin sau mai mult îndepărtat.
Teoria neuroeconomică susţine actualizarea din perspectiva termenului "willigness to win", adică disponibilitatea de a câştiga. Acest termen se poate defini astfel: care este câştigul minim pe care sunt dispus să îl accept în viitor, pentru a renunţa la un anumit câştig minim sigur din prezent. După cum sună şi definiţia această atitudine este strâns legată de aversiunea pentru risc.
Prin această abordare se lărgeşte aria de studiu a conceputului de actualizare, valoarea în timp a banilor fiind completată de aversiunea pentru risc a celui care îî deţine.
PS: Acest punct de vedere este unul propriu creionat în urma analizării rezultatelor unor experimente realizate de cercetătorii care studiază domeniul neuroeconomiei. Din acest punct de vedere vă provoc la o dezbatere cu privire la valoarea banilor, prezent vs. viitor.
vineri, 15 mai 2009
I have a will but can I afford?
Am ales titlul în engleză pentru că mi se pare mai sugestiv. Restul e în limba noastră, care e o comoară.
Cu siguranţă stiţi zicerea conform căreia "Suntem prea săraci pentru a ne permite lucruri ieftine". Este perfect adevărată şi de foarte multe ori verificată. Însă nu şi-a pus nimeni întrebarea, s-au cred că nu şi-a pus-o, cam cât de scumpe trebuie să fie lucrurile pentru ca şi noi cei "săraci" să ni le putem "permite". Când spun "permite" nu mă refer neapărat numai la suportabilitatea de plată ci mai ales la disponibilitatea de plată.
În postul de astăzi voi aborda două sintagme foarte importante în analiza cost-beneficiu: disponibilitatea de plată (willingness to pay) şi suportabilitatea de plată (affordability to pay). Pentru determinarea disponibilităţii de a plăti cea mai uzitată tehnică este cea a sondajului.
Pentru determinarea suportabilităţii de a plăti se poate folosi atât tehnica sondajului cât şi date statistice culese deja.
În ABC-ul ACB am definit disponibilitatea de plată. Am să dau în avans şi definiţia suportabilităţii.
Suportabilitatea de plată în modul cel mai simplist este dată de cât îşi permite o persoană să plătească pentru a beneficia de bunurile sau serviciile create de o investiţie, sau pentru a beneficia de anumite bunuri de pe piaţă.
Cu siguranţă stiţi zicerea conform căreia "Suntem prea săraci pentru a ne permite lucruri ieftine". Este perfect adevărată şi de foarte multe ori verificată. Însă nu şi-a pus nimeni întrebarea, s-au cred că nu şi-a pus-o, cam cât de scumpe trebuie să fie lucrurile pentru ca şi noi cei "săraci" să ni le putem "permite". Când spun "permite" nu mă refer neapărat numai la suportabilitatea de plată ci mai ales la disponibilitatea de plată.
În postul de astăzi voi aborda două sintagme foarte importante în analiza cost-beneficiu: disponibilitatea de plată (willingness to pay) şi suportabilitatea de plată (affordability to pay). Pentru determinarea disponibilităţii de a plăti cea mai uzitată tehnică este cea a sondajului.
Pentru determinarea suportabilităţii de a plăti se poate folosi atât tehnica sondajului cât şi date statistice culese deja.
În ABC-ul ACB am definit disponibilitatea de plată. Am să dau în avans şi definiţia suportabilităţii.
Suportabilitatea de plată în modul cel mai simplist este dată de cât îşi permite o persoană să plătească pentru a beneficia de bunurile sau serviciile create de o investiţie, sau pentru a beneficia de anumite bunuri de pe piaţă.
Această suportabilitate este folosită pentru a stabili anumite preţuri de vânzare a bunurilor sau serviciilor relativ la grupul ţintă vizat de acele bunuri sau servicii. Teoria este mai complexă, intevenind pe firul epic şi un anumit cost de oportunitate. Adică la ce bunuri se merită să renunţi în favoarea altor bunuri.
Pe de cealaltă parte, disponibilitatea, se utilizează pentru a cuantifica impactul pe care îl are o investiţie asupra societăţii sub forma beneficiilor sau costurilor. Disponibilitatea în cazul beneficiilor este dată de valoarea cumulată maximă pe care beneficiarii investiţiei sunt dispuşi să o plătească pentru a obţine lucrurile pozitive aduse de proiect, iar cea pentru costuri este dată de valoarea cumulată pe care beneficiarii sunt dispuşi să o plătească pentru a evita rezultatele pe care le consideră nefavorabile.
Cât eşti dispus să plăteşti pentru a reduce poluarea prin emisia de noxe pe ţeava de eşapament, din oraşul tău? Dar cât ai fi dispus să plăteşti pentru acelaşi beneficiu adus de o anume investiţie, dar din cartierul în care se află grădiniţa unde învaţă copilul tău?
Acum uită-te în "buzunar" să vezi dacă îţi şi poţi permite. Cât îţi permiţi? Pentru unii un astfel de exerciţiu poate fi unul foarte frustrant.
joi, 14 mai 2009
Analiza cost beneficiu a crizei .... economice
După cum aţi putut citi în glumiţa cu tâlc postată, numai şi o singură părere bine plasată de o persoană care se dă avizată, poate întorce pe dos universul unei persoane sau a unei organizaţii.
E trist, însă se întâmplă mai ales pentru că foarte mulţi dintre noi, mizând pe faptul că persoana respectivă este "foarte bine îmbrăcată" nu ne mai punem întrebări şi nu cercetăm. La urma urmei ADEVĂRUL CA ŞI TIMPUL ESTE RELATIV. Nu mă contraziceţi pe mine ci pe Einstein, vă rog.
De aceea am să vă supun atenţiei, într-un mini serial, pe măsură ce apar ştiri legate de subiect, ce anume poate face criza din om şi din societate, punctând beneficiile.
Episodul 1: Autoturismul
Ştire (sursa Hotnews.ro):
"Numarul accidentelor a scazut cu 14% in primele patru luni ale acestui an, iar numarul mortilor cu 22%, fata de perioada similara din 2008, a declarat la RFI seful Politiei Rutiere, Lucian Dinita. Statisticile sunt incurajatoare, in conditiile in care, anul trecut, circa trei mii de persoane au murit pe soselele tarii. Romania se afla printre statele cu cele mai multe accidente rutiere din UE."
Statistici:
http://www.igpr.ro/DPR/dinamica_accidentelor_rutiere_la_12_luni.pdf
Poliţia se laudă că datorită pofesionismului poliţiştilor de la rutieră s-au redus numărul de accidente. Nu comentez în nici un fel spusele lor. Afirm în schimb un singur lucru. Un eveniment complex ca acesta nu poate avea numai o singură cauză. Pe lângă motivul invocat de poliţie eu mai aduc unul. CRIZA.
Beneficiu adus de criză:
Vieţi salvate ca urmare a reducerii numărului de autoturisme în mişcare.
Motive:
1. Reducerea numărului de autoturisme comercializate de la începutul acestui an datorită crizei.
2. Reducerea numărului de autoturisme în mişcare ca urmare a impactului crizei asupra societăţilor comerciale.
3. Reducerea numărului de autoturisme în mişcare ca urmare a impactului crizei asupra persoanelor fizice.
4. Reducerea distanţelor de deplasare pentru a economisi combustibil.
Nu mi-am propus să cuantific acest beneficiu însă pentru exerciţiu puteţi încerca şi chiar îmi puteţi completa raţionamentul sau combate cu argumente, vă rog.
Beneficiarii crizei în acest caz rămân anonomi. Nu se ştie...poţi fi chiar TU.
Deci, pentru unii Criza-i ciumă, pentru alţii Criza-i mumă.
E trist, însă se întâmplă mai ales pentru că foarte mulţi dintre noi, mizând pe faptul că persoana respectivă este "foarte bine îmbrăcată" nu ne mai punem întrebări şi nu cercetăm. La urma urmei ADEVĂRUL CA ŞI TIMPUL ESTE RELATIV. Nu mă contraziceţi pe mine ci pe Einstein, vă rog.
De aceea am să vă supun atenţiei, într-un mini serial, pe măsură ce apar ştiri legate de subiect, ce anume poate face criza din om şi din societate, punctând beneficiile.
Episodul 1: Autoturismul
Ştire (sursa Hotnews.ro):
"Numarul accidentelor a scazut cu 14% in primele patru luni ale acestui an, iar numarul mortilor cu 22%, fata de perioada similara din 2008, a declarat la RFI seful Politiei Rutiere, Lucian Dinita. Statisticile sunt incurajatoare, in conditiile in care, anul trecut, circa trei mii de persoane au murit pe soselele tarii. Romania se afla printre statele cu cele mai multe accidente rutiere din UE."
Statistici:
http://www.igpr.ro/DPR/dinamica_accidentelor_rutiere_la_12_luni.pdf
Poliţia se laudă că datorită pofesionismului poliţiştilor de la rutieră s-au redus numărul de accidente. Nu comentez în nici un fel spusele lor. Afirm în schimb un singur lucru. Un eveniment complex ca acesta nu poate avea numai o singură cauză. Pe lângă motivul invocat de poliţie eu mai aduc unul. CRIZA.
Beneficiu adus de criză:
Vieţi salvate ca urmare a reducerii numărului de autoturisme în mişcare.
Motive:
1. Reducerea numărului de autoturisme comercializate de la începutul acestui an datorită crizei.
2. Reducerea numărului de autoturisme în mişcare ca urmare a impactului crizei asupra societăţilor comerciale.
3. Reducerea numărului de autoturisme în mişcare ca urmare a impactului crizei asupra persoanelor fizice.
4. Reducerea distanţelor de deplasare pentru a economisi combustibil.
Nu mi-am propus să cuantific acest beneficiu însă pentru exerciţiu puteţi încerca şi chiar îmi puteţi completa raţionamentul sau combate cu argumente, vă rog.
Beneficiarii crizei în acest caz rămân anonomi. Nu se ştie...poţi fi chiar TU.
Deci, pentru unii Criza-i ciumă, pentru alţii Criza-i mumă.
miercuri, 13 mai 2009
ABC-ul ACB, episodul 2
E:
Externalitate: termen utilizat în analiza economică, înglobează efectele pozitive sau negative, pe care investiţia le va avea asupra societăţii. Ex: externalitate prozitivă: reducerea nivelului de zgomot; externalitate negativă: costul de oportunitate al terenului.
Ex - ante (analiza): se efectuează în perioada în care un proiect se află încă în studiu, înainte de implementarea sau demarearea lui.
Ex - post (analiza): se efectuează la finalul proiectului. În acest moment toate resursele au fost deja folosite la realizarea proiectului.
F:
Fezabilitate (studiu de): raport care combină informaţii de natură tehnică, financiară şi economică pentru a demonstra în ce măsură o anumită investiţie este realizabilă şi ce impact va avea realizarea ei, asupra celui în folosul căruia se realizează şi asupra societăţii.
Financiar/ă (analiză): demers utilizat pentru a răspunde la problemele legate de cât de rentabilă este investiţia pentru cel care o realizează.
G:
Grup ţintă: grupul/entitatea care va fi direct si pozitiv afectata de proiect la nivelul obiectivului proiectului.
Externalitate: termen utilizat în analiza economică, înglobează efectele pozitive sau negative, pe care investiţia le va avea asupra societăţii. Ex: externalitate prozitivă: reducerea nivelului de zgomot; externalitate negativă: costul de oportunitate al terenului.
Ex - ante (analiza): se efectuează în perioada în care un proiect se află încă în studiu, înainte de implementarea sau demarearea lui.
Ex - post (analiza): se efectuează la finalul proiectului. În acest moment toate resursele au fost deja folosite la realizarea proiectului.
F:
Fezabilitate (studiu de): raport care combină informaţii de natură tehnică, financiară şi economică pentru a demonstra în ce măsură o anumită investiţie este realizabilă şi ce impact va avea realizarea ei, asupra celui în folosul căruia se realizează şi asupra societăţii.
Financiar/ă (analiză): demers utilizat pentru a răspunde la problemele legate de cât de rentabilă este investiţia pentru cel care o realizează.
G:
Grup ţintă: grupul/entitatea care va fi direct si pozitiv afectata de proiect la nivelul obiectivului proiectului.
O gluma cu talc...
Un biet lustragiu isi cistiga existenta, de ani de zile, lustruind pantofii domnilor care intrau si ieseau dintr-o cladire impozanta din centru. Niciodata nu stiuse exact ce era - o banca, o bursa sau poate vreun minister important. Insa domnii bine imbracati care intrau acolo opreau adeseori la el pentru a-si lustrui pantofii.
Lustragiul era priceput, folosea numai crema de cea mai buna calitate si era vesel si optimist. Intr-un cuvint, era multumit cu munca lui iar clientii lui la fel. Intr-o zi insa, s-a oprit la el un client nou care l-a intrebat prietenos:
- Ce faci aici? Ce-i cu tine asa de vesel? Nu ti-a spus nimeni de criza financiara?
- Ce faci aici? Ce-i cu tine asa de vesel? Nu ti-a spus nimeni de criza financiara?
Ce-i drept, nu-i spusese nimeni, desi probabil ca toti domnii aia stiau.
- Poate nu le pasa de tine, insa criza financiara e pe drum si ne va afecta absolut pe toti, nu va scapa nimeni, nici macar tu, un biet lustragiu. Asa ca, daca ai un dram de minte, iti iei masuri din timp, ca sa nu fii luat pe nepregatite. Crede-ma, stiu ce vorbesc, sint expert, asta e meseria mea.
- Poate nu le pasa de tine, insa criza financiara e pe drum si ne va afecta absolut pe toti, nu va scapa nimeni, nici macar tu, un biet lustragiu. Asa ca, daca ai un dram de minte, iti iei masuri din timp, ca sa nu fii luat pe nepregatite. Crede-ma, stiu ce vorbesc, sint expert, asta e meseria mea.
Dupa plecarea domnului, lustragiul ramase pe ginduri. Poate ca, intr-adevar, nici unul dintre clientii lui nu il considerase demn sa-l puna la curent cu criza financiara. Noroc cu domnul cel prietenos care ii voia binele. Asa ca lustragiul a inceput sa ia masuri ca sa nu fie luat pe nepregatite de criza financiara. Pentru inceput, folosea mai putina crema de pantofi si de calitate mai proasta.
Apoi a inceput sa aloce mai putin timp fiecarui client, ca doar time is money. A inceput sa socializeze mai putin, criza e criza, nu mai e timp de smalltalk . Preocupat de criza financiara, devenise ingindurat, tacut si isi facea treaba de mintuiala. Asa ca, incet-incet, clientii fideli carora le placea veselia si calitatea muncii lustragiului au inceput sa se rareasca. Si, cu fiecare client pierdut, in mod ciudat, lustragiul era multumit ca domnul cel binevoitor a avut dreptate.
"Ce m-as fi facut daca expertul nu m-ar fi prevenit la timp? Acum as fi fost, probabil, luat pe nepregatite de criza financiara."
Ghid pentru suflet şi minte
Revin cu încă o postare în această zi după ce am google-it putin. Am pornit de la un articol din revista Money Express în care 12 lideri descriu prin ce au trecut de la începutul anului până acum, datorită crizei economice. Articolul este foarte interesant fiind presărat şi cu opinii ale lui Bill George, profesor la Harvard Business School, sub forma unor sfaturi de urmat în timpuri grele, din punct de vedere financiar şi emoţional.
Parcurgând articolul, mi-a atras atenţia un fragment care îl are în prim plan pe Yorgos Ioannidis, CEO, Romtelecom. În acel fragment acesta declară:"Am dat fiecărui manager din nivelul al doilea cartea "Our iceberg is melting" a lui Kotter, o carte care ne învaţă despre renaşterea, redefinirea şi reinventarea a aproape orice ţine de vieţile noastre".
Curios din fire am dat căutare pe internet pe titlul în engleză şi am ajuns la un site: http://www.ouricebergismelting.com/. După ce am parcurs o parte din informaţiile trecute pe site, am căutat cartea pe site-urile româneşti.
Şi uite aşa, dintr-o sursă în alta am ajuns la un site care a demarat o campanie "pentru suflet şi minte", aşa cum sună şi logo-ul postat lângă siglă: http://www.tamada.ro/.
Încă nu am cumpărat cartea amintită, însă după ce o voi achiziţiona am să vă povestesc ce am înţeles eu din ea. La o primă vizionare a prezentării pot spune că este o carte de citit şi de aplicat nu numai în situaţii de criză economică ci şi în diverse alte situaţii în care cuvântul criză se regăseşte prin gândurile noastre.
Până atunci, mă alătur şi eu demersului iniţiat de Tamada.ro şi:
de factură economică, în special :).
Parcurgând articolul, mi-a atras atenţia un fragment care îl are în prim plan pe Yorgos Ioannidis, CEO, Romtelecom. În acel fragment acesta declară:"Am dat fiecărui manager din nivelul al doilea cartea "Our iceberg is melting" a lui Kotter, o carte care ne învaţă despre renaşterea, redefinirea şi reinventarea a aproape orice ţine de vieţile noastre".
Curios din fire am dat căutare pe internet pe titlul în engleză şi am ajuns la un site: http://www.ouricebergismelting.com/. După ce am parcurs o parte din informaţiile trecute pe site, am căutat cartea pe site-urile româneşti.
Şi uite aşa, dintr-o sursă în alta am ajuns la un site care a demarat o campanie "pentru suflet şi minte", aşa cum sună şi logo-ul postat lângă siglă: http://www.tamada.ro/.
Încă nu am cumpărat cartea amintită, însă după ce o voi achiziţiona am să vă povestesc ce am înţeles eu din ea. La o primă vizionare a prezentării pot spune că este o carte de citit şi de aplicat nu numai în situaţii de criză economică ci şi în diverse alte situaţii în care cuvântul criză se regăseşte prin gândurile noastre.
Până atunci, mă alătur şi eu demersului iniţiat de Tamada.ro şi:
de factură economică, în special :).
Analiza cost beneficiu: ACB - ABC - episodul 1
După postarea în care v-am prezentat opinia lui Benjamin Franklin cu privire la demersul de adoptare a unei decizii şi care reprezintă o descriere foarte sugestivă a demersului de realizare a unei Analize Cost Beneficiu, revin pe acest subiect cu o serie de noţiuni introductive din literatura recentă, de specialitate. Cu ABC-ul ACB-ului.
Să începem cu litera A:
Alternativă: alternative, s.f. 1. Posibilitate de a alege între două soluţii, între două situaţii etc. care se exclud. 2. Relaţie între două judecăţi în care, dacă o judecată e adevărată, cealaltă e neapărat falsă. – Din fr. alternative.
Analiză: Metodă generală de cercetare a realităţii bazată pe descompunerea proceselor, a obiectelor studiate etc. în părţile lor componente; examinare amănunţită a unei probleme. ♢ În ultimă analiză = în concluzie. 2. Analiză matematică = ramură a matematicii care studiază funcţiile, limitele, derivatele şi aplicaţiile lor. 3. (Chim.) Descompunere a unei substanţe în elementele ei constitutive. [< fr. analyse < lat., gr. analysis].
Actualizare: în cazul ACB reprezintă procesul prin care o valoare (sumă) din viitor este "adusă" în prezent. Acest proces presupune înmulţirea valorii din viitor cu 1/(1+i)la puterea "t", unde i = rată de actualizare, t = viitorul, anul din care valoarea este "adusă" în prezent. Se porneşte de la premisa că 1 leu din prezent nu valorează la fel cu 1 leu din viitorul mai mult sau mai puţin îndepărtat.
B:
Beneficiu 1: s.n. Câştig, profit sau folos pe care-l are cineva din ceva; profit financiar al unei întreprinderi, reprezentând diferenţa dintre veniturile realizate şi cheltuielile ocazionate de acestea.
Beneficiu 2: s.n. Venit material sau spiritual; avantaj; câştig; folos; profit.
C:
Să începem cu litera A:
Alternativă: alternative, s.f. 1. Posibilitate de a alege între două soluţii, între două situaţii etc. care se exclud. 2. Relaţie între două judecăţi în care, dacă o judecată e adevărată, cealaltă e neapărat falsă. – Din fr. alternative.
Analiză: Metodă generală de cercetare a realităţii bazată pe descompunerea proceselor, a obiectelor studiate etc. în părţile lor componente; examinare amănunţită a unei probleme. ♢ În ultimă analiză = în concluzie. 2. Analiză matematică = ramură a matematicii care studiază funcţiile, limitele, derivatele şi aplicaţiile lor. 3. (Chim.) Descompunere a unei substanţe în elementele ei constitutive. [< fr. analyse < lat., gr. analysis].
Actualizare: în cazul ACB reprezintă procesul prin care o valoare (sumă) din viitor este "adusă" în prezent. Acest proces presupune înmulţirea valorii din viitor cu 1/(1+i)la puterea "t", unde i = rată de actualizare, t = viitorul, anul din care valoarea este "adusă" în prezent. Se porneşte de la premisa că 1 leu din prezent nu valorează la fel cu 1 leu din viitorul mai mult sau mai puţin îndepărtat.
B:
Beneficiu 1: s.n. Câştig, profit sau folos pe care-l are cineva din ceva; profit financiar al unei întreprinderi, reprezentând diferenţa dintre veniturile realizate şi cheltuielile ocazionate de acestea.
Beneficiu 2: s.n. Venit material sau spiritual; avantaj; câştig; folos; profit.
C:
Cost 1: s.n. Sumă de bani cheltuită pentru producerea sau cumpărarea unui bun, efectuarea unei lucrări, prestarea unui serviciu etc.
Cost 2: s.n. Totalitatea cheltuielilor, exprimate în bani, efectuate pentru producerea unui bun, executarea unei lucrări, prestarea unui serviciu etc. (< it. costo, germ. Kostos)
D:
Disponibilitate (de a plăti): reprezintă suma maximă pe care o persoană este dispusă să o cheltuie într-un anumit interval de timp, în cazul implementării unei politici, a unui proiect. Ex: cât este dispus un turist să cheltuie/zi pentru a beneficia de serviciile oferite de o pârtie de schi care se va construi. Se determină de regulă prin realizarea unei cercetări primare (sondaj, anchetă).
E:
Evaluare: A examina calitativ şi cantitativ stabilind preţul sau valoarea; a preţui; a aprecia; a estima. 2) (greutatea, durata, măsura, cantitatea, numărul, mărimea unui lucru) A determina cu aproximaţie. [Sil. -lu-a] /
Maine vom continua .... vă rog să mă completaţi şi să mă corectaţi sau sa mă întrebaţi în cazul în care nu aţi înţeles ceva.
Sporuri.
luni, 11 mai 2009
Economia din tomberon
Va propun un exerciţiu de imaginaţie şi în acelaşi timp de memorie. Reluaţi în minte ziua de ieri.
A fost o zi superbă de duminică, numai bună de petrecut în mijlocul naturii şi numai bună pentru exerciţiul nostru.
E dimineaţă. Ne trezim şi prima oprire pe care o facem după ce ne mai întindem un pic în pat este la baie. Ne aruncăm cu apă pe ochi, ne spălăm pe dinţi, iar în cazul doamnelor, mai zăbovim un pic şi pentru alte trebi numai de ele ştiute.
După episodul din baie pornim spre bucătărie. Micul dejun este foarte important pentru organism aşa că purcedem la prepararea acestuia. Diferite preperate mai mult sau mai putin semi trec prin mâinile noastre pentru ca apoi să ajungă în stomac. După o masă copioasă un pic de mişcare nu strică. Aşa că ieşim afară unde soarele ne invită la plimbare.
Şi o pornim la pas, sau cu un mijloc de transport până în parc, şi în parc la pas. Ni se face sete, cumpărăm o sticlă de apă sau de orice alt lichid care ne poate potoli setea. Vedem un chioşc cu îngheţată şi mânaţi de căldură, ne bucurăm şi noi de una. Pe lângă apă, îngheţată, mai cumpărăm şi un fruct pentru că face bine la sănătate.
După plimbare ne retragem acasă ca să ne relaxăm un pic fie în faţa televizorului, fie în faţa unei cărţi bune, fie dormind.
După relaxare, restul după amiezei şi seara ne prinde alături de familie sau de prieteni, la o altă plimbare sau ieşire la o terasă, cu o consumaţie mai mult sau mai puţin consistentă.
După revenirea acasă ne facem tabieturile de seară, încă un pic de citit sau de uitat la televizor şi apoi ni se rupe filmul cu un somn pe cinste.
Linişte...........
Acum să recapitulăm şi să ne gândim ce a rămas în urma nostră după o zi în care ne-am desfătat simţurile şi ne-am satisfăcut diferite dorinţe?
1. Un bucată bună dispoziţie,
2. Un bucată timp petrecut în compania unor persoane agreabile,
3. .......... şi multe deşeuri.
Aşa-i că ce am trecut la punctul 3, după o astfel de zi, nu mai încape în lista noastră de "realizări". Nici nu ne mai aducem aminte ce am aruncat "la gunoi" după o astfel de zi, nu contabilizăm câţi saci de deşeuri menajere am dus la ghenă în ultima săptămână şi nici câte alimente ajung de pe raftul din magazin, la coşul de gunoi, via. frigiderul nostru.
Noi nu, însă mediul în care trăim "numără" fiecare pungă de plastic care aleargă aiurea pe stradă urmărită de o pală de vânt. Dureros este că începe să se sufoce şi de la atâta numărat nu mai are glas să strige şi după ajutor. Şi în loc de strigăt apar peşti morţi pe luciul apei, copaci uscaţi în mijlocul lunii mai, praf care îşi găseşte liniştit locul în plămânii şi sângele nostru.
După acest exerciţiu de imaginaţie vă propun un alt exerciţiu de data aceasta practic - o analiză cost - beneficiu.
1. În faţa raftului din magazin cu produse perisabile, prins în furia cumpărăturilor, calmează-te şi scoate lista pe care ai pregătit-o în prealabil de acasă, cu alimentele care îşi sunt necesare pe următoarele două zile. Pentru fiecare zi peste cele două, pentru care îţi faci aprovizionarea, procentul din produsele pierdute în tomberon creşte semnificativ.
Ştiţi cum e, gusturile în materie de mâncare se schimbă repede chiar pe parcursul unei zile.
2. "Life in plastic is fantastic" însă nu pentru mediu şi materia organică. Reciclaţi pe cît se poate produsele din plastic (sacoşe de la magazin, pahare folosite în casă, saci de gunoi, PET-uri). Poate suna ciudat, să reciclezi saci de gunoi, însă cu puţin efort se poate. Tot cu puţin efort se poate renunţa de tot la ei. Într-un clasament al celor mai nocive invenţii pentru mediu sacii ocupă un loc fruntaş. Şi în cel pentru cele mai proaste invenţii de altfel.
3. Reciclaţi şi recirculaţi plasticul şi hârtia. Economia din tomberon se numeşte reciclare. Vă provoc....
Costuri:
1. timpul tău necesar pentru a scrie o listă, pentru a spăla găleata de gunoi, pentru a lua legătura cu un punct de reciclare din oraş şi a duce plasticul şi hârtia acolo.
2. discomfortul creat de o activitate în plus pe lista ta de activităţi.
Beneficii:
1. reducerea costurilor cu achiziţionarea sacilor de gunoi
2. venituri din vânzarea deşeurilor reciclabile
3. reducerea numărului de pungi din plastic, care te urmăresc pe stradă
4. reducerea emisiilor de dioxid de carbon generate de fermentarea deşeurilor menajere.
5. eliminarea discomfortului creat de mirosul deşeurilor fermentate.
6. Sau cum ar spune orice participantă la un concurs de miss, ca răspuns la întrebarea Ce îţi doreşti cel mai mult? O Lume mai bună.... adică un mediu din care faci parte, mai curat.
PS: Duminică am fost la picnic :).
O săptămână mai bună.
A fost o zi superbă de duminică, numai bună de petrecut în mijlocul naturii şi numai bună pentru exerciţiul nostru.
E dimineaţă. Ne trezim şi prima oprire pe care o facem după ce ne mai întindem un pic în pat este la baie. Ne aruncăm cu apă pe ochi, ne spălăm pe dinţi, iar în cazul doamnelor, mai zăbovim un pic şi pentru alte trebi numai de ele ştiute.
După episodul din baie pornim spre bucătărie. Micul dejun este foarte important pentru organism aşa că purcedem la prepararea acestuia. Diferite preperate mai mult sau mai putin semi trec prin mâinile noastre pentru ca apoi să ajungă în stomac. După o masă copioasă un pic de mişcare nu strică. Aşa că ieşim afară unde soarele ne invită la plimbare.
Şi o pornim la pas, sau cu un mijloc de transport până în parc, şi în parc la pas. Ni se face sete, cumpărăm o sticlă de apă sau de orice alt lichid care ne poate potoli setea. Vedem un chioşc cu îngheţată şi mânaţi de căldură, ne bucurăm şi noi de una. Pe lângă apă, îngheţată, mai cumpărăm şi un fruct pentru că face bine la sănătate.
După plimbare ne retragem acasă ca să ne relaxăm un pic fie în faţa televizorului, fie în faţa unei cărţi bune, fie dormind.
După relaxare, restul după amiezei şi seara ne prinde alături de familie sau de prieteni, la o altă plimbare sau ieşire la o terasă, cu o consumaţie mai mult sau mai puţin consistentă.
După revenirea acasă ne facem tabieturile de seară, încă un pic de citit sau de uitat la televizor şi apoi ni se rupe filmul cu un somn pe cinste.
Linişte...........
Acum să recapitulăm şi să ne gândim ce a rămas în urma nostră după o zi în care ne-am desfătat simţurile şi ne-am satisfăcut diferite dorinţe?
1. Un bucată bună dispoziţie,
2. Un bucată timp petrecut în compania unor persoane agreabile,
3. .......... şi multe deşeuri.
Aşa-i că ce am trecut la punctul 3, după o astfel de zi, nu mai încape în lista noastră de "realizări". Nici nu ne mai aducem aminte ce am aruncat "la gunoi" după o astfel de zi, nu contabilizăm câţi saci de deşeuri menajere am dus la ghenă în ultima săptămână şi nici câte alimente ajung de pe raftul din magazin, la coşul de gunoi, via. frigiderul nostru.
Noi nu, însă mediul în care trăim "numără" fiecare pungă de plastic care aleargă aiurea pe stradă urmărită de o pală de vânt. Dureros este că începe să se sufoce şi de la atâta numărat nu mai are glas să strige şi după ajutor. Şi în loc de strigăt apar peşti morţi pe luciul apei, copaci uscaţi în mijlocul lunii mai, praf care îşi găseşte liniştit locul în plămânii şi sângele nostru.
După acest exerciţiu de imaginaţie vă propun un alt exerciţiu de data aceasta practic - o analiză cost - beneficiu.
1. În faţa raftului din magazin cu produse perisabile, prins în furia cumpărăturilor, calmează-te şi scoate lista pe care ai pregătit-o în prealabil de acasă, cu alimentele care îşi sunt necesare pe următoarele două zile. Pentru fiecare zi peste cele două, pentru care îţi faci aprovizionarea, procentul din produsele pierdute în tomberon creşte semnificativ.
Ştiţi cum e, gusturile în materie de mâncare se schimbă repede chiar pe parcursul unei zile.
2. "Life in plastic is fantastic" însă nu pentru mediu şi materia organică. Reciclaţi pe cît se poate produsele din plastic (sacoşe de la magazin, pahare folosite în casă, saci de gunoi, PET-uri). Poate suna ciudat, să reciclezi saci de gunoi, însă cu puţin efort se poate. Tot cu puţin efort se poate renunţa de tot la ei. Într-un clasament al celor mai nocive invenţii pentru mediu sacii ocupă un loc fruntaş. Şi în cel pentru cele mai proaste invenţii de altfel.
3. Reciclaţi şi recirculaţi plasticul şi hârtia. Economia din tomberon se numeşte reciclare. Vă provoc....
Costuri:
1. timpul tău necesar pentru a scrie o listă, pentru a spăla găleata de gunoi, pentru a lua legătura cu un punct de reciclare din oraş şi a duce plasticul şi hârtia acolo.
2. discomfortul creat de o activitate în plus pe lista ta de activităţi.
Beneficii:
1. reducerea costurilor cu achiziţionarea sacilor de gunoi
2. venituri din vânzarea deşeurilor reciclabile
3. reducerea numărului de pungi din plastic, care te urmăresc pe stradă
4. reducerea emisiilor de dioxid de carbon generate de fermentarea deşeurilor menajere.
5. eliminarea discomfortului creat de mirosul deşeurilor fermentate.
6. Sau cum ar spune orice participantă la un concurs de miss, ca răspuns la întrebarea Ce îţi doreşti cel mai mult? O Lume mai bună.... adică un mediu din care faci parte, mai curat.
PS: Duminică am fost la picnic :).
O săptămână mai bună.
joi, 7 mai 2009
7.05
Nu, nu e vre-un cifru sau numărul unui zbor de avion. Este vorba de cea de-a 7 zi a lunii mai. Pentru unii, inclusiv pentru mine, această zi are o semnificaţie aparte. Pentru alţii e o zi ca oricare alta.
Deoarece pentru mine această zi este ziua de naştere a unei persoane foarte apropiate de sufletul meu, am să mă abat puţin de la regula "strict profesional", însă nu cu mult, pentru a marca această zi după cum mă pricep eu mai bine.
Am spus, nu cu mult, pentru că, pentru a marca evenimentul am să fac referire la un alt eveniment din istorie care a avut loc tot pe data de 7 mai, însă anul este 1824. La acea dată a avut loc prima audiţie, la Viena, a unei Simfonii.
După ce veţi auzi Simfonia cu siguranţă o să vă daţi seama şi unde se ascund "implicaţiile economice" ale postării.
Prima interpetare este a unui băieţel cu nume "predestinat", Dumitrache, şi cu vârsta de 7 ani:
A doua este puţin mai oficială :):
La multi ani, Violeta.
Deoarece pentru mine această zi este ziua de naştere a unei persoane foarte apropiate de sufletul meu, am să mă abat puţin de la regula "strict profesional", însă nu cu mult, pentru a marca această zi după cum mă pricep eu mai bine.
Am spus, nu cu mult, pentru că, pentru a marca evenimentul am să fac referire la un alt eveniment din istorie care a avut loc tot pe data de 7 mai, însă anul este 1824. La acea dată a avut loc prima audiţie, la Viena, a unei Simfonii.
După ce veţi auzi Simfonia cu siguranţă o să vă daţi seama şi unde se ascund "implicaţiile economice" ale postării.
Prima interpetare este a unui băieţel cu nume "predestinat", Dumitrache, şi cu vârsta de 7 ani:
A doua este puţin mai oficială :):
La multi ani, Violeta.
miercuri, 6 mai 2009
Curs pentru neinitiati
Dupa cum povesteam in primul text postat, ceea ce se va putea citi, viziona şi comenta pe acest blog va avea legatură cu domeniul economic, pe care doresc să îl abordez dintr-o perspectivă mai puţin rigidă şi mai mult înţeleasă de cei pentru care economia se reduce la procesul de vânzare - cumpărare sau de achitare de rate pe la diverse bănci.
Şi pentru că toate lucrurile au un început, pentru acest blog începutul va fi reprezentat de un curs pentru neiniţiaţi în domeniul în care lucrez şi care deşi sună foarte pompos, poate fi privit dintr-o perspectivă foarte la îndemână. Acest domeniu este ANALIZA COST BENEFICIU.
Nu ştiu cât de mult vă interesează acest subiect, însă vă garantez că foarte multe din deciziile pe care le luaţi zilnic au la bază un astfel de demers, la o scară mai mică sau mai mare. Deci, fie că sunteţi studenţi, avocaţi, doctori, ingineri, economişti, în general, oameni, aveţi în voi ascuns şi un analist mic.
Asta a demonstrat-o şi Benjamin Franklin (1706 - 1790), cel care a inventat paratrăsnetul şi în cinstea căruia americanii i-au imprimat chipul pe bancnota de 100 de dolari (pentru cei care nu stiu cum arată).
De la el a rămas cea mai sugestivă prezentare a demersului analizei cost - beneficiu pentru neinitiaţi, prezentare pe care am să o redau în cele ce urmează în întregime:
Aşa graita Benjamin Franklin la data de 19 septembrie 1772, şi aşa a ajuns şi în faţa ochilor mei prin cei ce au realizat lucrearea ANALIZA COST BENEFICIU, concepte şi practică. Am să redau numele primului autor care apare pe copertă, respectiv Anthony E. Boardman.
Enunţul lui Benjamin Franklin creionează, prin cuvintele scrise cu literă mare, imaginea unei persoane raţionale confruntată cu procesul de luare a unei decizii.
Imaginea TA.
Şi pentru că toate lucrurile au un început, pentru acest blog începutul va fi reprezentat de un curs pentru neiniţiaţi în domeniul în care lucrez şi care deşi sună foarte pompos, poate fi privit dintr-o perspectivă foarte la îndemână. Acest domeniu este ANALIZA COST BENEFICIU.
Nu ştiu cât de mult vă interesează acest subiect, însă vă garantez că foarte multe din deciziile pe care le luaţi zilnic au la bază un astfel de demers, la o scară mai mică sau mai mare. Deci, fie că sunteţi studenţi, avocaţi, doctori, ingineri, economişti, în general, oameni, aveţi în voi ascuns şi un analist mic.
Asta a demonstrat-o şi Benjamin Franklin (1706 - 1790), cel care a inventat paratrăsnetul şi în cinstea căruia americanii i-au imprimat chipul pe bancnota de 100 de dolari (pentru cei care nu stiu cum arată).
De la el a rămas cea mai sugestivă prezentare a demersului analizei cost - beneficiu pentru neinitiaţi, prezentare pe care am să o redau în cele ce urmează în întregime:
"Cu privire la Afacerea care are atât de multă Importanţă pentru tine, deşi tu îmi ceri Sfatul, nu pot, din lipsă de Premise suficiente, să îţi spun ce să hotărăşti, dar, dacă vrei, îţi voi spune cum. Când apar acele Cazuri dificile, ele sunt dificile în primul rând, deoarece atunci când le Judecăm nu avem în Minte în acelaşi timp toate Argumentele pro şi contra, ci uneori ni se prezintă un Set dintre ele, iar altădată un altul, primul scăpându-se din Vedere. De aici diferitele Scopuri sau Înclinaţii care prevalează alternativ, precum şi Incertitudinea care ne pune în încurcătură. Pentru a trece peste asta, Metoda mea este aceea de a împărţi printr-o Linie o Foaie de Hârtie în două Coloane, scriind deasupra uneia Pro şi deasupra celeilalte Contra. Apoi, timp de trei sau patru Zile de Judecată, scriu sub fiecare dintre Titluri scurte indicii cu privire la diferitele Motive pe care le găsesc pentru sau împotriva Măsurii la diferite Momente. Când le am pe toate la un loc, într-o singură Vedere, mă străduiesc să Estimez Valoarea fiecăruia; şi când găsesc două, una de o parte şi alta de cealaltă, care par a fi egale, le elimin pe amândouă. Dacă găsesc un Argument pro egal cu două Argumente contra, le elimin pe toate trei. Dacă găsesc că două Argumente contra sunt egale cu trei Argumente pro, le elimin pe toate cinci; şi tot aşa, până aflu la sfârşit în ce parte înclină Balanţa; şi, dacă după o zi sau două de judecată nimic nou care să aibă Importanţă nu se întâmplă în nici o parte, iau o Hotărâre în mod corespunzător. Şi, deşi Valoarea Argumentelor nu poate fi determinată cu Precizie Matematică, totuşi, atunci când fiecare dintre ele este astfel judecat, separat şi prin comparaţie, şi când totul stă în faţa mea, cred că pot judeca mai bine şi risc mai puţin să fac un Pas grăbit; şi, de fapt, cred că este de un mare Folos acest tip de Ecuaţie, în ceea ce ar putea fi numită Matematică Morală sau Prudenţială."
Aşa graita Benjamin Franklin la data de 19 septembrie 1772, şi aşa a ajuns şi în faţa ochilor mei prin cei ce au realizat lucrearea ANALIZA COST BENEFICIU, concepte şi practică. Am să redau numele primului autor care apare pe copertă, respectiv Anthony E. Boardman.
Enunţul lui Benjamin Franklin creionează, prin cuvintele scrise cu literă mare, imaginea unei persoane raţionale confruntată cu procesul de luare a unei decizii.
Imaginea TA.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)