Lucruri simple - timpul şi stresul

În societatea noastră care suferă de sindromul ADHD, timpul şi-a găsit un nou prieten de joacă (cu nervii şi cu sănătatea), şi anume stresul.

Am parcticipat cu ceva timp în urmă, când încă nu ne deranjase depresia economică, la un training denumit sugestiv Managementul timpului şi stresului. Nu Managementul timpului şi Managementul stresului, ci ale ambelor în aceeaşi sintagmă, gen promoţie 2 în 1. Şi din păcate nu e departe de adevăr această alăturare.

Până nu demult cât vorbeam de stres referirile erau legate de sănătate, de bani, de copii, de cenzură, de libertate. Astăzi când vorbim de stres şi când întrebi pe cineva de ce e stresat, invariabil cel mai des răspuns primit este: "Nu am destul timp să îmi rezolv tot ce am de rezolvat" sau "De-ar avea ziua vreo 28 de ore din care 24 de zi şi 4 de noapte".

De fapt de unde această obsesie a lipsei de timp. În primul rând totul se reduce la priorităţi. Pe parcursul unei zile o persoană implicată în activităţi productive, mai ales o persoană care îşi foloseşte materia cenuşie pentru a aduce un plus de valoare,  se confruntă cu foarte multe situaţii pe care trebuie să le rezolve. Ceea ce diferenţiază aceste situaţii între ele este importanţa fiecăreia pentru ceea ce face persoana respectivă la locul de muncă (lucrul acesta este valabil şi în timpul liber dacă vrei întradevăr să te bucuri de el şi să te simţi relaxat după o perioadă de pauză).

Aşadar, dacă vrei ca la sfârşitul unei zile să dormi liniştit şi nu la gândul că pentru a doua zi ai de terminat urgent ceva, acordă grade de importanţă activităţilor tale din ziua respectivă, după care proritizează. Şi după ce ai prioritizat:

• dacă eşti manager deleagă
• dacă eşti executant fii eficace
• dacă eşti în concediu, relaxare plăcută.

Stresul a devenit una din cauzele importante a declanşării de boli. Şi poate şi mai îngrijorător este faptul că stresul este un fenomen care se transferă, într-o societate din ce în ce mai interconectată. Adică, în funcţie de situaţie, este molipsitor.

De aceea este foarte imporant pentru respectul de sine să îţi acorzi un răgaz zilnic pentru a mai limita din amploarea senzaţiilor tari şi nocive pe care ţi le induce o astfel de stare. Şi cea mai eficientă metodă este să "chiuleşti cu simţ de răspundere." Starea de bine dată de ieşirea la un suc cu nişte amici în toiul zilei de muncă, când peste tot în jurul tău miroase a creier ars, este o stare de nepreţuit. Important e ca acest lucru să fie făcut cu măsură, pe parcursul unei luni.

Şi mai sunt şi alte metode de a te deconecta din priza zilnică, metode care, pentru creier şi pentru inimă, reprezintă adevărate licori magice. Încercaţi măcar odată când vă aflaţi într-o astfel de stare. Condiţia este ca să vă dedicaţi mintea întrutotul ieşirii şi să lăsaţi cauzele stării de stres în birou.

Acestea fiind spuse, THINK BIG! şi o porţie de râs (face bine la stima de sine):





Spor la analizat!