.... care muşcă neuronii... Câte oare vor pieri, rămânând simple istorii?
Parafrazându-l pe Eminescu, marchez alăturarea acestui blog unei iniţiative despre care povesteam la un moment dat în postarea Copiii noştri ne vor acuza .
De fapt, în sine, tot ceea ce am postat, postez şi voi posta aici se vrea a fi un demers "Gândeşte în afara cutiei" (orice fel de cutie mai puţin cutia craniană), sloganul "Crede şi nu cerceta" fiind pentru mine pur şi simplu un element de propagandă şi manipulare. Pentru a evolua, tu ca individ şi prin tine şi ceilalţi, trebuie să îţi pui "mintea la contribuţie" (înţelepciunea colectivă dă naştere la expresii înţelepte).
Şi cum orice drum începe cu un prim pas, primul pas al meu pe acest drum îl reprezintă "cutia" în sine. Şi vreau să vă pun o întrebare. De care "cutie" nu vă vedeţi rupt în nici una din zilele vieţii voastre? Şi ca să mă fac mai bine înţeles am să dau definiţia cutii la care mă refer în întrebare: Cutie = televizor, calculator, telefon mobil, agendă electronică.
Am să revin cu postări despre cum ar arăta, în viziunea mea o zi fără fiecare din cele 5 cutii enumerate anterior.
Şi cum nu am mai pus de mult coloană sonoră pe site, în ton cu postarea de faţă, vă propun spre audiţie:
THINK BIG!
Spor la analizat!
Eu cred ca toate lucrurile devin "cutii" in sensul acestui articol doar atunci cand noi nu suntem stapani pe noi insine si ne purtam asa cum am vazut/invatat. E adevarat ca am crescut [si mia nou e si mai intens fenomenul] cu aceste lucruri langa noi...dar orice om puternic ar sti sa le foloseasca..in loc sa se lase folosit prin intermediul lot.
RăspundețiȘtergereParerea mea!!
In mare parte ai dreptate, insa din punctul meu de vedere toate lucrurile enumerate sunt cutii si la propriu si la figurat din momentul in care ele sunt produse. Daca e sa urmaresti istoria fiecarei descoperiri enumerate anterior, de la televiziune, la telefonia mobila, inclusiv controversele din jurul fiecareia cu privire la efectul fizic si psihic pe care il au asupra noastra, o sa intelegi ca e e de ajuns sa fii stapan pe tine insuti. Acum am ajuns la un nivel la care te poti intreba: Rau cu rau, da mai rau fara rau?
RăspundețiȘtergereNumai bine.