De la schimbatul de scutece până la schimbări de anvergură din cadrul unei companii, totul implică acţiuni de coordonare, comunicare şi implementare mai mult sau mai puţin complexe. Mai simplu, implică acţiuni specifice managementului. Am exagerat puţin cu marginea de jos a intervalului, însă cei care sunt părinţi mă vor înţelege :).
Al doilea articol din seria "lucruri simple" tratează din perspectivă personală subiectul managementului schimbării. Şi pentru a înţelege mai bine acest proces am să încep cu o definiţie a managementului, după buchia cărţii. Aşadar: "Managementul înseamnă, în ultimă analiză, înlocuirea muşchilor şi a forţei cu puterea gândului, a obiceiurilor şi superstiţiilor cu cunoştinţele şi a agresivităţii cu cooperarea. Înseamnă că răspunderea înlocuieşte obedienţa faţă de ranguri şi că autoritatea performanţei ia locul autorităţii funcţiei", după Peter F. Drucker.
O definiţie foarte amplă care scoate în evidenţă o serie de termeni cheie. "puterea gândului", "cunoştinţe", "cooperare", "răspundere", "performanţă".
În ceea ce priveşte termenul de schimbare, la nivel de companie, lucrurile sunt destul de complexe. Schimbare poate însemna şi introducerea unui soft performant de gestiune a documentelor, la fel cum poate însemna şi schimbarea acţionariatului şi odată cu aceasta a raporturilor de putere în luarea deciziilor. Legat de postarea anterioră, schimbare înseamnă şi angajarea unei persoane.
În toate situaţiile în care se discută de schimbare la nivel de companie, toate cuvintele cheie subliniate anterior joacă un rol foarte important în asigurarea succesului implementării schimbării. Pentru mine, din toate cuvintele enumerate, unul cântăreşte cu câteva grame mai mult, respectiv termenul "cooperare".
Acest termen se traduce în primul rând prin "comunicare" şi când vorbesc de comunicare nu mă refer numai la propoziţii şi fraze rostite sau scrise în nişte manuale de utilizare, ci mai ales la elementele subtile legate de comunicare care sunt atent studiate prin aşa numita Programare Neuro Lingvistică (PNL - adică o chestie foarte liberală în abordare :)).
Specialiştii în domeniul comunicării spun că doar 10% din ce comunicăm reprezintă cuvintele rostite, 90% fiind mesaje non verbale, date de postura corpului, mişcările membrelor, expresia feţei, distanţa faţă de interlocutor, locul unde alegi să îţi exprimi ideile. Folosind o altă exprimare printr-o citare aproximativă "oamenii folosesc cuvintele pentru a ascunde ce vor să spună de fapt".
Câţi dintre voi nu aţi simţit un disconfort când, la o intâlnire, de orice fel, aţi fost aşezat cu spatele spre o uşă sau un spaţiu deschis? Câţi dintre voi, vă simţiţi stânjeniţi, când o persoană străină se apropie prea mult de voi atunci când dialogaţi? V-aţi gândit că în timpul conversaţiei o simplă atingere a nasului sau o încrucişare a mâinilor poate însemna mai mult decât o simplă atingere a nasului sau o încrucişare a mâinilor? Oare de ce când dialogaţi cu cineva vă simţiţi atent privit în ochi?
Acum să revenim la subiectul managementului schimbării, cu toate că nu l-am părăsit prin discuţia despre comunicare. Oricât de specialişti ar fi cei care implementează un sistem informatic, oricât de pricepuţi în ale achiziţiilor şi fuziunilor sunt managerii, oricât de buni cititori de oameni sunt specialiştii pe resurse umane sau oricât de expert financiar e şeful contabil, când e vorba de schimbare la nivel de infrastructură IT, la nivel de acţionariat, la nivel de structură a echipei sau la nivel de sistem informaţional, comunicarea este primordială.
Dacă ştii să comunici (nu să manipulezi) eficient găseşti cooperare din partea tuturor factorilor implicaţi şi afectaţi de schimbare şi cu siguranţă succesul procesului de management al schimbării, oricare ar fi ea, va fi asigurat.
Şi ca fapt divers, revenind la domeniul IT, în 90% din cazurile în care nu funcţionează un sistem informatic nou implementat, cauza e factorul uman. Fie că se simte ameninţat, fie că e prea comod, fie că nu ştie.
THINK BIG!
Spor la analizat!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu