Reţeta unei ACB reuşite

Am observat că cei care intră pe acest blog vin şi de pe google, căutând după termeni precum analiza cost beneficiu, analiza cost beneficiu schi, analiza cost beneficiu şcoli şi alte variaţiuni care au în componenţă termenul de analiză cost beneficiu.

Nevoia de informaţie în acest domeniu este destul de ridicată, mai ales că până la apariţia HG 28/2008, această analiză nu era solicitată decât pentru investiţiile care vizau obţinerea de finanţări externe, nerambursabile, prin programe gen PHARE, ISPA.

În literatura românească nu există o abordare a acestui domeniu. Cărţile care există sunt orientate în special pe analize financiare, analize diagnostic şi în general pe partea de analize mai mult din perspectiva prelucrării datelor contabile şi obţinerii unor indicatori necesari în procesul decizional la nivel de firmă.

Analiza cost beneficiu reintroduce în vocabularul de specialitate o sintagmă care în ultima perioadă este foarte des rostită: dezvoltare sustenabilă. Abordarea din cadrul acestui demers este una orientată spre nevoile societăţii. Raţionamentul pentru care se realizează o analiză cost beneficiu în cadrul fiecărui proiect de investiţii (major sau mai redus ca valoare) este dat de necesitatea de a demonstra în ce măsură intervenţia prin acel proiect va afecta pozitiv, dar mai ales negativ generaţiile viitoare care vor beneficia de rezultatele acelui proiect.

Nu putem vorbi de analiză cost beneficiu decât în contextul unui proiect şi a unui orizont de timp care de regulă variază între 10 şi 25 de ani.

În aceste condiţii, deşi în domeniul analizei cost beneficiu nu putem vorbi de şabloane prestabilite, se pot enumera o serie de ingrediente care, "utilizate" în cantităţi potrivite, conduc la obţinerea unei analize cost beneficiu uşor de digerat, în cadrul oricărui tip de proiect:

• familiarizarea cu domeniul în care se realizează proiectul;
• studierea atentă a documentelor puse la dispoziţie de finanţator, oricare ar fi acesta (bancă, minister, for extern) care au legătură cu proiectul pentru care realizaţi analiza;
• studierea legislaţiei în domeniu (în cazul României HG 28/2008) pentru a respecta structura impusă pentru analiza cost beneficiu. Pe lângă acest tip de legislaţie trebuie studiate şi regulamentele europene (în cazul proiectelor cu finanţare europeană nerambursabilă), care fac referire la aspecte legate de ACB (ex. Regulamentul 1083, art.55, completat de reg. 1341/2008);
• studierea literaturii de specialitate (ex. Ghiduri pentru realizare analizei cost beneficiu, documente puse la dispoziţie de foruri externe: Banca Mondială);
• structurarea informaţiilor în cadrul formatului de analiză astfel încât să fie uşor de urmărit şi să se urmeze o înşiruire logică a acestora: ipoteze de lucru, date de intrare (inputuri), calcularea indicatorilor (outputuri). Trebuie evitată redundanţa informaţiilor;
• culegerea datelor necesare dimensionării inputurilor din analiza financiară (ex: consumuri de electricitate, tarif /kWh) folosind diverse surse de informaţii. Datele de intrare trebuie justificate şi calculate explicit;
• culegerea datelor necesare dimensionării externalităţilor din analiza socio-economică (ex: costul unei vieţi, vieţi salvate) folosind diverse surse de informaţii. Inputurile trebuie calculate explicit şi justificate;
• crearea unei înşiruiri de tabele într-un program de calcul tabelar pentru automatizarea procesului de calculare a inputurilor şi a indicatorilor necesari;
• folosirea de programe specializate pentru analizele de senzitivitate şi de risc. Este necesară o abordare cantitativă a riscului, nu numai calitativă. Nu trebuie uitat că în analiza cost beneficiu se lucrează cu ipoteze, nu cu certitudini, mai ales când vorbim de un orizont de timp de 20 de ani. În aceste condiţii, analizelor de senzitivitate şi de risc trebuie să li se acorde importanţa cuvenită.

Cantităţile din fiecare ingredient se pun după gust, însă nu trebuie căzut în capcana supraîncărcării analizei cu foarte multe informaţii cu caracter teoretic, culese din diverse surse, pierzându-se din vedere esenţialul, dar nici să se ajungă la cealaltă extremă, în care analiza este reprezentată de o înşiruire de tabele, cu cifre nejustificate şi indicatori pozaţi. Varianta cu analiza de o pagină nu se pune.

Poftă bună ... şi spor la analizat.