A început circul electoral. Pe toate site-urile apar feţe feţe, sondaje după sondaje, păreri după păreri, şi în general acelaşi disc pe care îl ascultăm de vreo 20 de ani încoace, din 4 în 4 ani.
Anul ăsta mi-a atras atenţia un cadidat, atât prin ţinută cât şi prin partidul de care este propus.
Numele lui este Remus Cernea, şi candidează la Preşedinţia României din partea partidului verzilor, adică cei cu ecologia.
Oare cum va fi dacă de anul ăsta îl vom avea ca preşedinte pe domnul Cernea, un domn care confirmă versurile "Nu contează cât de lung am părul...ci contează cât şi cum gândesc"?
Tot de pe site-ul lui de prezentare şi campanie am găsit un fimuleţ despre drepturile omului, foarte interesant, pe care îl voi posta aici spre documentare:
Deci, dacă nu ştiaţi, you have the right to ...:
Spor la analizat!
joi, 29 octombrie 2009
Informaţi-vă, informaţi-vă şi iar informaţi-vă
Nu ştiu alţii cum sunt dar eu când auzeam de câştigătorii premiului Nobel şi de locul unde predau aceştia ca profesori, sau îşi desfăşoară activitatea de cercetare, îmi puneam întrebarea: Oare ce mănâncă oamenii ăştia sau ce fel de aer respiră? Răspunsul la întrebări nu l-am aflat încă, însă am dat de un site foarte interesant unde sunt prezentate diverse cursuri care se predau la cele mai renumite Universităţi din lume, deocamdată fiind incluse numai Universităţi din America.
Dacă denumiri ca MIT sau Barkley vă spun ceva, vă recomand următorul link pentru a vedea cum se face şcoală şi pe la alţii, şi de ce nu, de a mai învăţa şi noi ceva:
http://www.academicearth.org/subjects/economics/
Link-ul duce la pagina despre cursurile în economie, dar puteţi naviga şi urmări şi cursuri în domeniul fizicii, politicii, etc.
Spor la analizat!
Dacă denumiri ca MIT sau Barkley vă spun ceva, vă recomand următorul link pentru a vedea cum se face şcoală şi pe la alţii, şi de ce nu, de a mai învăţa şi noi ceva:
http://www.academicearth.org/subjects/economics/
Link-ul duce la pagina despre cursurile în economie, dar puteţi naviga şi urmări şi cursuri în domeniul fizicii, politicii, etc.
Spor la analizat!
Munca în viitor
Am primit azi dimineata aceasta prezentare, pe care vreau să o împărtăşesc şi vouă.
Cam aşa va arăta munca în viitorul apropiat.
Spor la analizat!
Cam aşa va arăta munca în viitorul apropiat.
Spor la analizat!
The Future Of Work
View more documents from Jeff Brenman.
joi, 22 octombrie 2009
După (aproape) 20 de ani...
Motto-ul acestei postări: "E mai uşor să dărâmi, decât să construieşti (asta dacă legendarul Dorel e constructorul)".
În 1989 a fost dărâmat un regim, după mai bine de 50 de ani de "domnie"... pe hârtie şi în stradă. Pentru că urmaşii lui au rămas şi s-au instalat confortabil la conducere. Şi au rămas acolo până astăzi.
Din 1990 a început construcţia democraţiei în România. O democraţie care a trecut prin toate stadiile posibile până în ziua de astăzi, în afară de unul. A fost pe rând o democraţie a contrabandei, o democraţie a bişniţei, o democraţie a Caritasurilor, o democraţie de carton, o democraţie a privatizării şi o democraţie a certurilor politice.
După 20 de ani, numai de o democraţie funcţională nu avem parte.
A durat 5 zile pentru ca un regim să cadă şi aproape 20 de ani pentru a ne da seama că de fapt am câştigat iluzia libertăţii şi că democraţia funcţională pe care ne-o dorim nu e decât un circ ieftin servit zilnic pe pâine.
Pe parcursul celor 20 de ani s-au perindat prin faţa ochilor noştri diverse "personalităţi" şi singurul câştig al trecerii acestui timp este acela că, toţi şi-au dat arama pe faţă. Noi le-am dat girul să construiască peste ruinele regimului dărâmat în cinci zile, plătindu-i scump pentru asta (când mă refer noi mă refer la toţi cei care au participat la vot din 1990 până astăzi)...
... şi ei au luat banii, au trecut democraţia prin stadiile enumerate mai sus, au cultivat o libertate iluzorie şi au ajuns astăzi să ne râdă în faţă, nemaiavând nici măcar bunul simţ să recunoască faptul că au făcut-o de oaie. Ba mai mult, ne cer să le mai girăm 5 ani din viaţa noastră, pentru ca peste cei cinci ani să ne trezim în vremurile de astăzi.
Din păcate democraţia din Românica noastră natală a fost construită până acum de nişte Dorei, care periodic dau cu târnacopul în cablurile electrice, resetând bunăstarea şi pentru unii chiar speranţa într-un "sistem electric" complet funcţional.
Din nefericire în continuare tot pe ei o să îi avem pentru că ... au acumulat experienţă în muncă şi au diseminat foarte bine această experienţă ucenicilor care roiesc în jurul lor.
Spor la analizat!
În 1989 a fost dărâmat un regim, după mai bine de 50 de ani de "domnie"... pe hârtie şi în stradă. Pentru că urmaşii lui au rămas şi s-au instalat confortabil la conducere. Şi au rămas acolo până astăzi.
Din 1990 a început construcţia democraţiei în România. O democraţie care a trecut prin toate stadiile posibile până în ziua de astăzi, în afară de unul. A fost pe rând o democraţie a contrabandei, o democraţie a bişniţei, o democraţie a Caritasurilor, o democraţie de carton, o democraţie a privatizării şi o democraţie a certurilor politice.
După 20 de ani, numai de o democraţie funcţională nu avem parte.
A durat 5 zile pentru ca un regim să cadă şi aproape 20 de ani pentru a ne da seama că de fapt am câştigat iluzia libertăţii şi că democraţia funcţională pe care ne-o dorim nu e decât un circ ieftin servit zilnic pe pâine.
Pe parcursul celor 20 de ani s-au perindat prin faţa ochilor noştri diverse "personalităţi" şi singurul câştig al trecerii acestui timp este acela că, toţi şi-au dat arama pe faţă. Noi le-am dat girul să construiască peste ruinele regimului dărâmat în cinci zile, plătindu-i scump pentru asta (când mă refer noi mă refer la toţi cei care au participat la vot din 1990 până astăzi)...
... şi ei au luat banii, au trecut democraţia prin stadiile enumerate mai sus, au cultivat o libertate iluzorie şi au ajuns astăzi să ne râdă în faţă, nemaiavând nici măcar bunul simţ să recunoască faptul că au făcut-o de oaie. Ba mai mult, ne cer să le mai girăm 5 ani din viaţa noastră, pentru ca peste cei cinci ani să ne trezim în vremurile de astăzi.
Din păcate democraţia din Românica noastră natală a fost construită până acum de nişte Dorei, care periodic dau cu târnacopul în cablurile electrice, resetând bunăstarea şi pentru unii chiar speranţa într-un "sistem electric" complet funcţional.
Din nefericire în continuare tot pe ei o să îi avem pentru că ... au acumulat experienţă în muncă şi au diseminat foarte bine această experienţă ucenicilor care roiesc în jurul lor.
Spor la analizat!
Acasă...
Când auziţi cuvântul "acasă", la ce vă gândiţi? "Acasă" se referă la prima vedere la un spaţiu limitat, fie al unei case, al unui apartament, al unei curţi, al unui oraş sau al unei ţări.
Filmul pe care l-am găsit din întâmplare pe youtube oferă o altă perspectivă asupra termenului "acasă" şi pune pe gânduri. Cel puţin pe mine m-a pus.
Îl puteţi considera şi ca un film cu tematică "dezvoltarea durabilă", la scară planetară.
Pentru cei care pot da 90 de minute din timpul lor, recomand:
http://www.youtube.com/watch?v=jqxENMKaeCU
Spor la analizat!
Filmul pe care l-am găsit din întâmplare pe youtube oferă o altă perspectivă asupra termenului "acasă" şi pune pe gânduri. Cel puţin pe mine m-a pus.
Îl puteţi considera şi ca un film cu tematică "dezvoltarea durabilă", la scară planetară.
Pentru cei care pot da 90 de minute din timpul lor, recomand:
http://www.youtube.com/watch?v=jqxENMKaeCU
Spor la analizat!
miercuri, 21 octombrie 2009
De la romantici citire....
Astazi am citit pe un blog pe care îl am în lista blogurilor favorite http://www.andreeavass.ro/blog/2009/10/toates-noi-si-vechi-sunt-toate/#comment-12930, un text, scris acum 140 de ani de Mihai Eminescu, poetul nostru nepereche. Mi-a rămas întipărit pe creier, aşa că pentru cei care nu au intrat pe blog-ul respectiv, am să redau cu voia sursei textul:
"De când lumea nu s-a văzut ca un popor să stea politiceste sus si economiceste jos; amândouă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizaţia economică e muma celei politice.
Dacă în timpul când ni se promitea domnia virtuţii, cineva ar fi prezis ceea ce are să se întâmple peste câţiva ani, desigur ar fi fost declarat proroc mincinos.
Să fi zis cineva că cei ce promiteau economii vor spori bugetul cheltuielilor cu 40%; că cei ce combat funcţionarismul vor spori numărul posturilor cu sutele; că cei ce sunt pentru independenţa alegătorilor vor face pe funcţionar să atârne atât de mult de autorităţile supreme încât aceste mii de oameni să voteze conform comandei din Bucuresti; că se vor da 17 milioane pe drumul de fier Cernavodă-Chiustenge (Constanţa n.r.), care nu face nici cinci, si că patru milioane din preţul de cumpărătură se va împărţi între membrii Adunărilor; că se va constata cumcă o seamă de judecători si de administratori în România sunt tovarăsi de câstig ca bandiţii de codru. Daca cineva ar fi prezis toate acestea lumea ar fi râs de dânsul si totusi nu numai acestea, ci multe altele s-au întâmplat si se întâmplă zilnic, fără ca opiniunea publică să se mai poată irita măcar.
Nu există alt izvor de avuţie decât munca, fie actuală, fie capitalizată, sau sustragerea, furtul. Când vedem milionari făcând avere fără muncă si fără capital nu mai e îndoială că ceea ce au ei a pierdut cineva.
Mita e-n stare să pătrunză orisiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele si averea unei generaţii… Oameni care au comis crime grave se plimbă pe strade, ocupă funcţiuni înalte, în loc de a-si petrece viaţa la puscărie…
Funcţiunile publice sunt, adesea, în mâinile unor oameni stricaţi, loviţi de sentinţe judecătoresti. Acei ce compun grosul acestei armate de flibustieri politici sunt bugetofagii, gheseftarii de toată mâna, care, în schimbul foloaselor lor individuale, dau conducătorilor lor o supunere mai mult decât oarbă.
Justiţia, subordonată politicii, a devenit o ficţiune.
Spre exemplu: un om e implicat într-o mare afacere pe cât se poate de scandaloasă, care se denunţă. Acest om este menţinut în funcţie, dirijază însusi cercetările făcute contra sa; partidul ţine morţis a-l reabilita, alegându-l în Senat. Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale care calcă făgăduielile făcute naţiei în ajunul alegerilor si trec, totusi, drept reprezentanţi ai voinţei legale si sincere a ţării… Cauza acestei organizări stricte e interesul bănesc, nu comunitatea de idei, organizare egală cu aceea a partidei ilustre Mafia si Camorra, care miroase de departe a puscărie.”
Mihai Eminescu pe la 1870-1889
Bine de ştiut că istoria se repetă, nu?
Spor la analizat!
"De când lumea nu s-a văzut ca un popor să stea politiceste sus si economiceste jos; amândouă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizaţia economică e muma celei politice.
Dacă în timpul când ni se promitea domnia virtuţii, cineva ar fi prezis ceea ce are să se întâmple peste câţiva ani, desigur ar fi fost declarat proroc mincinos.
Să fi zis cineva că cei ce promiteau economii vor spori bugetul cheltuielilor cu 40%; că cei ce combat funcţionarismul vor spori numărul posturilor cu sutele; că cei ce sunt pentru independenţa alegătorilor vor face pe funcţionar să atârne atât de mult de autorităţile supreme încât aceste mii de oameni să voteze conform comandei din Bucuresti; că se vor da 17 milioane pe drumul de fier Cernavodă-Chiustenge (Constanţa n.r.), care nu face nici cinci, si că patru milioane din preţul de cumpărătură se va împărţi între membrii Adunărilor; că se va constata cumcă o seamă de judecători si de administratori în România sunt tovarăsi de câstig ca bandiţii de codru. Daca cineva ar fi prezis toate acestea lumea ar fi râs de dânsul si totusi nu numai acestea, ci multe altele s-au întâmplat si se întâmplă zilnic, fără ca opiniunea publică să se mai poată irita măcar.
Nu există alt izvor de avuţie decât munca, fie actuală, fie capitalizată, sau sustragerea, furtul. Când vedem milionari făcând avere fără muncă si fără capital nu mai e îndoială că ceea ce au ei a pierdut cineva.
Mita e-n stare să pătrunză orisiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele si averea unei generaţii… Oameni care au comis crime grave se plimbă pe strade, ocupă funcţiuni înalte, în loc de a-si petrece viaţa la puscărie…
Funcţiunile publice sunt, adesea, în mâinile unor oameni stricaţi, loviţi de sentinţe judecătoresti. Acei ce compun grosul acestei armate de flibustieri politici sunt bugetofagii, gheseftarii de toată mâna, care, în schimbul foloaselor lor individuale, dau conducătorilor lor o supunere mai mult decât oarbă.
Justiţia, subordonată politicii, a devenit o ficţiune.
Spre exemplu: un om e implicat într-o mare afacere pe cât se poate de scandaloasă, care se denunţă. Acest om este menţinut în funcţie, dirijază însusi cercetările făcute contra sa; partidul ţine morţis a-l reabilita, alegându-l în Senat. Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale care calcă făgăduielile făcute naţiei în ajunul alegerilor si trec, totusi, drept reprezentanţi ai voinţei legale si sincere a ţării… Cauza acestei organizări stricte e interesul bănesc, nu comunitatea de idei, organizare egală cu aceea a partidei ilustre Mafia si Camorra, care miroase de departe a puscărie.”
Mihai Eminescu pe la 1870-1889
Bine de ştiut că istoria se repetă, nu?
Spor la analizat!
luni, 19 octombrie 2009
Ce este mai preţios decât viaţa?
Sunt foarte scumpe. Sunt tranzacţionate la bursa. Sunt considerate unităţile de măsură ale luxului. Reprezintă tot ceea ce a creat mai de preţ planeta noastră. Şi de cele mai multe ori se dovedesc mai valoaroase decât viaţa însăşi. Vorbim aici de metale şi pietre preţioase şi de resurse minerale fără de care civilizaţia din ziua de azi nu ar fi existat (sau cel puţin aşa ne închipuim pentru că nu găsim alternative).
În cele ce urmează am să vă arăt care sunt ele şi de ce le consider mai preţioase decât viaţa:
Diamantul
Cel mai scump diamant găsit până acum, cel din imaginea de mai sus, are 545,67 karate, şi este evaluat la 12 miloane de dolari.
În zonele de război din Africa, diamantele sunt folosite pentru finanţarea grupurilor de insurgenţi. Pentru mineritul lor se folosesc persoane care sunt forţate, tratamentul pe care îl primesc acestea fiind unul barbar. Persoanele care nu rezistă ritmului sunt pedepsite şi chiar ucise. Povestea completă aici: http://townipproject.wikispaces.com/Blood+Diamonds
Aurul
Zilele acestea a ajuns una din cele mai mai căutate resurse pentru acumularea rezervelor, preţul pe bursa americană atingând maxime istorice. Astăzi o uncie de aur = 28.3495 grame a ajuns la un maxim de 1056,54 dolari, respectiv 37,27 dolari/gram de aur (Sursa:http://goldprice.org/spot-gold.html). Îl întâlnim de-a lungul istoriei, de la Sumerieni, şi până la Imperiul Roman, descoperirile arheologice confirmând "preţuirea" adusă acestui metal de către om.
Aţi auzit de (sau aţi văzut filme cu subiect) Vestul Sălbatic. Zona respectivă nu se numea aşa numai pentru că era nelocuită, ci şi datorită perioadei cunoscută ca şi Goana după aur, când obţinerea aurului scuza orice mijloc. O mare parte din America pe aceste baze s-a dezvoltat. Să nu îi mai numărăm şi pe băştinaşii ucişi pentru ca cei care au descoperit America să ducă în ţara lor tone din metalul preţios (citat din Cristofor Columb: After his fourth and final voyage to the Americas, Columbus summed up his feelings about gold in a July 7, 1503, letter to Ferdinand and Isabella: "Gold is most excellent; gold is treasure, and he who possesses it does all he wishes to in this world."
Petrol
Denumit şi aurul negru, acesta reprezintă resursa pe care îşi are puse bazele economia mondială, în prezent. cele mai mari rezerve de petrol le deţine Arabia Saudită. Cotaţia la bursă, astăzi, este de 78,68 dolari/baril (1 baril = 158,98 litri), respectiv de 0,49 dolari/litru.
Multe voci susţin că Războiul din Irak, care a dus la căderea lui Saddam Hussein, a repezentat în fapt un război pentru petrolul din acea ţară. Cert este că această resursă este atât "înger" cât şi "demon" pentru vremurile pe care le trăim, şi atâta timp cât spunem că "banul este ochiul dracului", pe atât de adevărată ar fi şi zicerea "petrolul este licoarea diavolului".
Prin violenţa cu care au apărut toate aceste resurse pe scena istoriei (şi încă mai apar), aduse din inima pământului, le putem considera chiar mai preţioase decât viaţa însăşi.
Pe lângă victimele directe pe care le-au făcut, lasă în urmă şi victime colaterale.
Spor la analizat!
În cele ce urmează am să vă arăt care sunt ele şi de ce le consider mai preţioase decât viaţa:
Diamantul
Cel mai scump diamant găsit până acum, cel din imaginea de mai sus, are 545,67 karate, şi este evaluat la 12 miloane de dolari.
În zonele de război din Africa, diamantele sunt folosite pentru finanţarea grupurilor de insurgenţi. Pentru mineritul lor se folosesc persoane care sunt forţate, tratamentul pe care îl primesc acestea fiind unul barbar. Persoanele care nu rezistă ritmului sunt pedepsite şi chiar ucise. Povestea completă aici: http://townipproject.wikispaces.com/Blood+Diamonds
Aurul
Zilele acestea a ajuns una din cele mai mai căutate resurse pentru acumularea rezervelor, preţul pe bursa americană atingând maxime istorice. Astăzi o uncie de aur = 28.3495 grame a ajuns la un maxim de 1056,54 dolari, respectiv 37,27 dolari/gram de aur (Sursa:http://goldprice.org/spot-gold.html). Îl întâlnim de-a lungul istoriei, de la Sumerieni, şi până la Imperiul Roman, descoperirile arheologice confirmând "preţuirea" adusă acestui metal de către om.
Aţi auzit de (sau aţi văzut filme cu subiect) Vestul Sălbatic. Zona respectivă nu se numea aşa numai pentru că era nelocuită, ci şi datorită perioadei cunoscută ca şi Goana după aur, când obţinerea aurului scuza orice mijloc. O mare parte din America pe aceste baze s-a dezvoltat. Să nu îi mai numărăm şi pe băştinaşii ucişi pentru ca cei care au descoperit America să ducă în ţara lor tone din metalul preţios (citat din Cristofor Columb: After his fourth and final voyage to the Americas, Columbus summed up his feelings about gold in a July 7, 1503, letter to Ferdinand and Isabella: "Gold is most excellent; gold is treasure, and he who possesses it does all he wishes to in this world."
Petrol
Denumit şi aurul negru, acesta reprezintă resursa pe care îşi are puse bazele economia mondială, în prezent. cele mai mari rezerve de petrol le deţine Arabia Saudită. Cotaţia la bursă, astăzi, este de 78,68 dolari/baril (1 baril = 158,98 litri), respectiv de 0,49 dolari/litru.
Multe voci susţin că Războiul din Irak, care a dus la căderea lui Saddam Hussein, a repezentat în fapt un război pentru petrolul din acea ţară. Cert este că această resursă este atât "înger" cât şi "demon" pentru vremurile pe care le trăim, şi atâta timp cât spunem că "banul este ochiul dracului", pe atât de adevărată ar fi şi zicerea "petrolul este licoarea diavolului".
Prin violenţa cu care au apărut toate aceste resurse pe scena istoriei (şi încă mai apar), aduse din inima pământului, le putem considera chiar mai preţioase decât viaţa însăşi.
Pe lângă victimele directe pe care le-au făcut, lasă în urmă şi victime colaterale.
Spor la analizat!
vineri, 16 octombrie 2009
Incendiar
V-am promis poze cu Iaşul în sărbătoare. Acum două zile v-am postat nişte link-uri cu poze făcute de alţii. Astăzi pun nişte poze făcute de mine în seara de 14 octombrie. La fel de incendiare ca ştirile din zilele astea:
Spor la analizat!
Spor la analizat!
joi, 15 octombrie 2009
Singura soluţie, încă o revoluţie..digitală!
Sloganul e fumat. Cel puţin prima parte a lui. În ceea ce priveşte sintagma "revoluţie digitală" şi aceasta nu e o idee nouă pe la noi. Acum ceva timp în urmă, două sau trei luni, o doamnă (domnişoară) încerca pe Facebook un soi de chemare la arme a celor care s-au săturat de sistem, care îndură în tăcere bătaia de joc a politicienilor. Presa a numit această chemare "revoluţie digitală", prima de acest gen din România. A fost de ajuns o rapidă dezgopare a scheletelor din dulapul doamnei în cauză, de către aceeaşi presă, aici un exemplu, (http://www.ciutacu.ro/articol/revolutia-facebook-intra-n-renovare/), ca să nu se mai audă nimic de acest demers.
Frustrările doamnei au păşit în faţă, (s-au identificat cu frustrările altor 4.000 de oameni care au răspuns demersului pe site-ul amintit , şi cu a celorlalţi poate 10.000.000, care fie nu au internet, fie au o lehamite faţă de politică), şi s-au stins pe atât de subit pe cât au apărut.
Întrebare: Ce îi ţine astăzi pe cei 4.000 de oameni + 10.000.000, să nu reacţioneze concret la bălăcăreala politică care se petrece în România?
În fond pentru o candidatură la preşedinţie nu e nevoie decât de vreo 200.000 de semnături, iar pentru constituirea unui partid de o iniţiativă şi de adepţi.
Astăzi am citit in Money Express un articol interesant despre generaţia mea, intitulată sugestiv "Generaţia Y". Cred că vine de la "yourself". Oare ăsta o fi unul din răspunsurile la întrebarea de mai sus?
Articolul este aici:
http://moneyexpress.money.ro/articol_19309_183/cover_story__fa__a_necunoscuta_a_genera__iei_y.html
Spor la analizat!
Frustrările doamnei au păşit în faţă, (s-au identificat cu frustrările altor 4.000 de oameni care au răspuns demersului pe site-ul amintit , şi cu a celorlalţi poate 10.000.000, care fie nu au internet, fie au o lehamite faţă de politică), şi s-au stins pe atât de subit pe cât au apărut.
Întrebare: Ce îi ţine astăzi pe cei 4.000 de oameni + 10.000.000, să nu reacţioneze concret la bălăcăreala politică care se petrece în România?
În fond pentru o candidatură la preşedinţie nu e nevoie decât de vreo 200.000 de semnături, iar pentru constituirea unui partid de o iniţiativă şi de adepţi.
Astăzi am citit in Money Express un articol interesant despre generaţia mea, intitulată sugestiv "Generaţia Y". Cred că vine de la "yourself". Oare ăsta o fi unul din răspunsurile la întrebarea de mai sus?
Articolul este aici:
http://moneyexpress.money.ro/articol_19309_183/cover_story__fa__a_necunoscuta_a_genera__iei_y.html
Spor la analizat!
miercuri, 14 octombrie 2009
Între sacru şi profan
UPDATE:
Dimineata am auzit o melodie la radio care se potriveşte titlului postării:
Am promis că o să revin cu imagini legate de ce se întâmplă zilele astea prin Iaşi. Dat fiind că nu am reuşit să merg eu pe stradă să le suprind am apelat la presa locală care are imagini berechet pe site-uri.
Aşa că am să pun două link-uri, pentru a vedea pe de o parte faţa "sacră" a sărbătorilor şi pe de alta, partea mai puţin sacră a acestora:
http://www.ziaruldeiasi.ro/foto/galeriile-foto/anul-2009/sarbatorile-iasului-2009-foto-silvian-stanisor/sarbatorile-iasului-vineri-9-octombrie-2009-foto-silvian-stanisor/sarbatorile-iasilor-tirg-mestesugari-palat9~ai6an
şi credincioşii:
http://www.ziaruldeiasi.ro/foto/galeriile-foto/anul-2009/sarbatorile-iasului-2009-foto-silvian-stanisor/scoaterea-in-procesiune-a-moastelor-sf-parascheva-sambata-10-octombrie-foto-silvian-stanisor~al67
Spor la analizat!
Dimineata am auzit o melodie la radio care se potriveşte titlului postării:
Am promis că o să revin cu imagini legate de ce se întâmplă zilele astea prin Iaşi. Dat fiind că nu am reuşit să merg eu pe stradă să le suprind am apelat la presa locală care are imagini berechet pe site-uri.
Aşa că am să pun două link-uri, pentru a vedea pe de o parte faţa "sacră" a sărbătorilor şi pe de alta, partea mai puţin sacră a acestora:
http://www.ziaruldeiasi.ro/foto/galeriile-foto/anul-2009/sarbatorile-iasului-2009-foto-silvian-stanisor/sarbatorile-iasului-vineri-9-octombrie-2009-foto-silvian-stanisor/sarbatorile-iasilor-tirg-mestesugari-palat9~ai6an
şi credincioşii:
http://www.ziaruldeiasi.ro/foto/galeriile-foto/anul-2009/sarbatorile-iasului-2009-foto-silvian-stanisor/scoaterea-in-procesiune-a-moastelor-sf-parascheva-sambata-10-octombrie-foto-silvian-stanisor~al67
Spor la analizat!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)